Dicționar de sinonime
Sinonime scobit
Cuvântul „scobit” are următoarele sinonime:
scobit ( adjectiv )
- găurit
- adâncit
- concav
- dovâncat
- găvănat
- perforat
- sfredelit
- străpuns
- potricălit
- bortelit
- bortit
scobit ( substantiv )
- găurire
- găurit
- perforare
- perforat
- perforație
- scobire
- sfredelire
- sfredelit
- străpungere
- străpuns
- găunire
- bortelire
Sinonime Apropiate
- scobitură - cavitate, adâncitură, gaură, văgăună
- scorbură - cavitate, scobitură, adâncitură
- văgăună - adâncitură, râpă, scobitură
- găvan - scobitură, adâncitură, cavitate, gaură, strachină, blid, borcan, chisea, delușor
- groapă - scobitură, adâncitură, bortă, mormânt, râpă, surpătură, scufundătură
- adâncitură - groapă, scobitură, găvan, bortă
- cavitate - adâncitură, gaură, scobitură, spărtură
- concav - scobit
- firidă - boltitură, ocniță, cotlon, adâncitură
- gaură - orificiu, bortă, cavitate, cavernă, scobitură
- găunos - scorburos, scobit, deșert, gol, sec, spart
- nișă - firidă, intrând, adâncitură
- nut - uluc, canelură, șanț, scobitură
- crestătură - tăietură, incizie, scobitură, dinte, zimț
- depresiune - vale, adâncitură, pripor, vârtej de aer, tristețe, mâhnire, melancolie, deprimare, descurajare
Dex scobit
- SCOBÍT1 Faptul de a (se) scobi. – scobi.
- SCOBÍT2, -Ă, scobiți, -te, Care are o adâncitură, o scobitură; care are formă concavă. – scobi.
- SCOBÍT2, -Ă, scobiți, -te, 1. Care are o scobitură, care a fost adîncit. Ieși satul... cu lumini în tătărci scobite. SADOVEANU, O. VII 147. ♦ (Despre ochi) Adîncit în orbite. Erau cu burțile umflate și cu ochii scobiți. DUMITRIU, N. 27. 2. Sculptat, gravat, cizelat. Dincolo de tindă se deschidea o largă sală, al cărui tavan de grinzi înnegrite se sprijinea pe două șiruri de stîlpi scobiți cu glafuri și cu flori. ODOBESCU, S. I 127.
- SCOBÍT1 Faptul de a scobi; scobire. Școală pentru scobitul în piatră și într-alte metaluri. GOLESCU, Î. 175.
- SCOBÍ, scobesc, IV. 1. și A face o gaură, o adâncitură în ceva (tăind, desprinzând, scoțând materialul din interior cu o unealtă ); a găuri, a săpa; a scormoni, a scociorî. ♦ A grava, a cizela. ♦ A ciopli, a sculpta. 2. A se căuta, a se scotoci în buzunare, în portofel etc. 3. și A(-și) vârî degetele în nas, între dinți etc. pentru a (se) curăța. – Din scoabă.
- SCOBÍ, scobesc, IV. 1. și A face o gaură, o adâncitură în ceva (tăind, desprinzând, scoțând materialul din interior cu o unealtă); a găuri, a săpa; a scormoni, a scociorî. ♦ A grava, a cizela. ♦ A ciopli, a sculpta. 2. A se căuta, a se scotoci în buzunare, în portofel etc. 3. și A(-și) vârî degetele în nas, între dinți etc. pentru a (se) curăța. – Din scoabă.