Dicționar de sinonime
Sinonime scornire
Cuvântul „scornire” are următoarele sinonime:
scornire ( substantiv )
- declanșare
- dezlănțuire
- iscare
- izbucnire
- începere
- pornire
- producere
- stârnire
- venire
- inventare
- fantezie
- născocire
- plăsmuire
- ticluire
- urzire
- minciună
- hăituire
- bătaie
Sinonime Apropiate
- fantezie - imaginație, închipuire, reverie, plăsmuire, scornire, născocire, ficțiune, himeră, iluzie
- ficțiune - născocire, plăsmuire, scorneală, basm, poveste, falsitate, irealitate, aparență, minciună
- basm - poveste, fabulă, narațiune, născocire, invenție, minciună, scornire
- poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
- scorneală - minciună, invenție, născocire
- falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
- furie - pornire, mânie, înverșunare, dezlănțuire, turbare, patimă
- imbold - îndemn, stimulent, impuls, pornire, stimul, stârnire
- închipuire - imaginație, fantezie, invenție, iluzie, fantezie, plăsmuire, nălucire, vedenie, himeră
- minciună - neadevărat, denaturare, falsificare, scorneală, plăsmuire, duplicitate, ipocrizie, viclenie, perfidie
- evoluție - dezvoltare, desfășurare, devenire, progres, înaintare, deplasare, mers, mișcare, transformare
- explozie - detonație, detunare, răbufnire, izbucnire, declanșare
- păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
- prevestire - prezicere, anticipare, prevenire, pronosticare, avertizare
- proliferare - înmulțire, sporire, reproducere
Dex scornire
- SCORNÍRE, scorniri, Acțiunea de a (se) scorni și rezultatul ei. – scorni.
- SCORNÍRE, scorniri, Acțiunea de a scorni și rezultatul ei; născocire, scornitură, minciună. Scornirile nevestelor și cumetrelor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 247. Moda aceasta de a adormi lumea e o scornire drăcească. CONTEMPORANUL, II 250.
- SCORNÍ, scornesc, IV. 1. A plăsmui, a inventa. ♦ A născoci ceva cu intenția de a induce în eroare; a ticlui, a urzi. 2. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declanșa, a se stârni, a se dezlănțui. 3. A face să iasă din adăpost; a stârni, a urni. – Din skorna, skornjaty.
- ZGORNÍ IV scorni.
- ZGORNÍRE scornire.
- SCORNÍ, scornesc, IV. 1. A plăsmui, a inventa; a concepe, a crea. 2. A lansa (cu rea-credință) o minciună, un zvon (pentru a înșela); a urzi, a ticlui. 3. A se isca, a se ivi, a se porni, a se declanșa, a se stârni, a se dezlănțui. 4. A face să se miște din locul unde se află, să iasă din adăpost; a stârni, a urni. – Din skorna, skornjaty.