Dicționar de sinonime
Sinonime seducție
Cuvântul „seducție” are următoarele sinonime:
seducție ( substantiv )
- încântare
- tentație
- ademenire
- amăgire
- seducere
- corupere
- corupție
- pervertire
- captivare
- cucerire
- delectare
- desfătare
- fascinare
- fascinație
- fermecare
- răpire
- subjugare
- vrăjire
- atracție
- ispită
- blaznă
- iscușenie
- năpastă
- săblaznă
- scandală
- nadă
Sinonime Apropiate
- fascinație - fermecare, seducție, vrajă, farmec, subjugare, încântare, captivare
- tentație - ademenire, ispită, momeală, atracție, seducție
- ispită - tentație, ademenire, seducție, păcat, greșeală
- desfătare - plăcere, delectare, încântare, veselie, bucurie, deliciu, voluptate, dezmăț, corupție
- nadă - momeală, amorsă, ispită, tentație, amăgire, cursă, înăditură, legătură
- atracție - tentație, ispită, aptitudine, dispoziție, farmec, miraj
- farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
- magie - vrajă, vrăjitorie, farmec, fermecătură, solomonie, încântare, euforie, fascinație
- deliciu - plăcere, desfătare, satisfacție, încântare
- cursă - alergare, drum, itinerar, capcană, prinzătoare, laț, atragere, ademenire, ispită
- incantație - încântare, desfătare, euforie
- perdiție - dezmăț, destrăbălare, corupție
- pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
- savoare - suculenți, gust ales, deliciu, desfătare, farmec
- servitute - aservire, subjugare, robie, dependență
Dex seducție
- SEDÚCȚIE, seducții, Faptul de a seduce; atracție deosebită exercitată asupra cuiva; captivare. ♦ Corupție. ♦ Infracțiune constând în fapta unui bărbat care determină o minoră să aibă raporturi sexuale cu el. – Din séduction, seductio, -onis.
- SEDÚCȚIE, seducții, Faptul de a seduce; atracție deosebită exercitată asupra cuiva; captivare. ♦ Corupție. – Din séduction, seductio, -onis.
- SEDÚCȚIE, seducții, 1. Seducere, captivare. Putere de seducție. 2. Corupție. Îmi veți zice că se întrebuințează mijloace de seducție, că oamenii au trebuințe, că trebuie să trăiască; dar atunci afirmați singuri că alegătorii sînt corupți. BOLINTINEANU, O. 457.
- SEDÚCȚIE Seducere. ◊ Seducție de minore = infracțiune săvârșită de un bărbat care, prin promisiuni de luare în căsătorie, determină o minoră să aibă raporturi sexuale cu el. .
- SEDÚCȚIE seducere. ◊ (jur.) infracțiune săvârșită de un bărbat care, prin promisiuni de căsătorie, determină o minoră să aibă cu el raport sexual. (< fr. séduction, lat. seductio)
- SEDÚCȚIE ~i f. Faptul de a seduce; ademenire/ /<lat. seductio, ~onis, fr. séduction
- seducțiune f. 1. acțiunea de a seduce; 2. fig. atracțiune irezistibilă: seducțiunea elocvenței.
- SEDÚCȚIE s. 1. v. încântare. 2. v. tentație. 3. ademenire, amăgire, seducere. (~ unei fecioare.) 4. corupere, corupție, pervertire, seducere. (~ unei minore.)