Dicționar de sinonime
Sinonime sfecli
Cuvântul „sfecli” are următoarele sinonime:
sfecli ( verb )
- a păți
Alte sinonime:
- păți
Sinonime Apropiate
- poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
- preventiv - profilactic, anticipativ, preliminar
- dragoste - iubire, afecțiune, atașament, simpatie, pasiune
- gălbinare - icter, hepatită
- serviciu - slujbă, ocupație, funcție, post, domeniu, sector, secție
- suferi - a suporta, a răbda, a îndura, a pătimi, a admite, a permite, a consimți, a tolera
- sugestiv - provocator, simpatic, expresiv, dinamic, pitoresc
- treabă - ocupație, activitate, îndeletnicire, preocupare, ispravă, lucru, faptă, muncă, problemă
- zonă - regiune, sector, suprafață, domeniu, spațiu, porțiune
- fierbinte - cald, încins, încălzit, arzător, aprins, focos, avântat, înfocat, pătimaș
- flegmatic - indiferent, apatic, insensibil, imperturbabil, nepăsător
- focos - temperamental, înfocat, înflăcărat, pătimaș, pasional, aprins, pasionat
- furie - pornire, mânie, înverșunare, dezlănțuire, turbare, patimă
- huzmet - slujbă, serviciu, ocupație
- iubi - a îndrăgi, a fi atașat, a simpatiza, a-i plăcea
Dex sfecli
- SFECLÍ, sfeclesc, IV. (în ) A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă. – sfeclă.
- SFECLÍ, sfeclesc, IV. (În ) A o sfecli = a ajunge într-o situație neplăcută, a o păți; a o băga pe mânecă. – sfeclă.
- SFECLÍ, sfeclesc, IV. (Numai în ) A o sfecli = a o păți, a o băga pe mînecă. Ei, cum văzură pe Prîslea, o sfecliră. ISPIRESCU, L. 93. Cum m-a văzut, a sfeclit-o... A-ntors capu-ncolo și a început să bea din țigară, știi așa, niznai. CARAGIALE, O. I 47. Na! Dănilă – zise el în gîndul său – așa-i c-ai sfeclit-o? CREANGĂ, P. 56.
- A SFECLÍ ~ésc tranz.: A o ~ a nimeri într-o situație neplăcută; a o păți. /Din sfeclă
- sfeclì v. fam. a-și pierde cumpătul: băiatului îi veni inima la loc, căci o cam sfeclise ISP. .
- sfeclésc v. tr. (d. sfeclă, pin aluz. la roșeața celuĭ surprins și rușinat. Cp. cu buclarisesc). Fam. A o sfeclĭ, a te emoționa, a începe să simțĭ frică, a o băga pe mînică: văzînd lupiĭ, o sfeclirăm. V. împătrez și mă fîstîcesc.
- SFECLÍ vb. v. păți.
- sfecli PĂȚI.
- sfeclí, sfeclesc, vb. intranz. – În expr. a o sfecli = a o păți. – Din sfeclă (< sl. sveklǔ), aluzie la roșeața celui surprins (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).