Sinonime sfiire

Cuvântul „sfiire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• jenă - sfială, rușine, reticență, stânjeneală, încurcătură, stinghereală
• pudoare - decență, sfială, reticență, rezerve, inocență
• necinste - dezonoare, ocară, rușine, înjosire, ofensă, jignire, incorectitudine, rea-credință, perfidie
• batjocură - bătaie de joc, zeflemea, derâdere, bășcălie, rușine, ocară, necinste, înjosire
• oprobiu - reprobare, dezaprobare, condamnare, dispreț, rușine

Dex sfiire

• SFIÍRE, sfiiri, (Rar) Faptul de a se sfii, sfială. – sfii.
• SFIÍRE, sfiiri, Faptul de a se sfii; sfială. – sfii.
• SFIÍRE Faptul de a se sfii; sfială.
• SFIÍ, sfiesc, IV. A fi reținut de timiditate sau de un sentiment de jenă, de rușine, de teamă, a nu avea îndrăzneală, a se jena să...; a se intimida, a se rușina de... – Din svĕniti sen.
• SFIÍ, sfiesc, IV. A avea o atitudine rezervată sau șovăielnică, impusă de timiditate, de nesiguranță, de teamă sau de rușine; a fi lipsit de îndrăzneală, a se jena să... Trage cu urechea și Alexandru Glanetașu... sfiindu-se totuși să se vîre între bogătași. REBREANU, I. 14. s-au sfiit să meargă mai departe. SBIERA, P. 5. sfiindu-se a se întoarce fără nici o ispravă la Tomșa, cerură voie să rămîie a-l întovărăși. NEGRUZZI, S. I 142. ◊ (Urmat de determinări introduse prin «de» și arătînd persoana care impune rezerva) Oamenii se cam sfiau de Filoftei Romanov. DUMITRIU, P. F. 3. Veneam de la țară. Mă sfiam de toată lumea, de colegii cutezători și guralivi. GALACTION, O. I 14. Mă rătăcisem căscînd gura în toate părțile... și ascultînd la miile de păsărele ce cîntau pe rămurele și fără a se sfii de mine. ISPIRESCU, L. 244. ♦ (Astăzi numai popular) A intimida, a înfricoșa. Gîra-mîra nu-l sfiește. PANN, la TDRG. (În forma sii) Ce-l tremură, ce-l siește? I. CR. III 144. – Variante: (astăzi numai popular) sîí (DRĂGHICI, R. 239, ȘEZ. VII 142), sií IV.

Sinonimul cuvântului sfiire

Testează-te!