Dicționar de sinonime
Sinonime slăvit
Cuvântul „slăvit” are următoarele sinonime:
slăvit ( adjectiv )
- ales
- aristocrat
- aristocratic
- bun
- distins
- glorios
- ilustru
- înalt
- mare
- mărit
- nobil
- binecuvântat
- glorificat
- lăudat
- preamărit
- preaslăvit
- proslăvit
- august
- înălțat
- serenisim
- preaînălțat
- prealuminat
- venerat
- prealuminos
- prealăudat
- preaseninat
- erată
Sinonime Apropiate
- glorios - victorios, eroic, biruitor, învingător, preamărit, slăvit, proslăvit, strălucit, faimos
- aristocrat - nobil, gentilom, ilustru, distins, ales
- înalt - înălțat, ridicat, mare, lung, ascuțit, acut, subțire, ales, distins
- distins - deosebit, ales, remarcabil, ilustru, eminent, fin, nobil, valoros
- eminent - deosebit, ales, excelent, distins, remarcabil, ilustru
- ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
- august - împărătesc, imperial, maiestuos, măreț, slăvit
- binecuvântat - sfințit, blagoslovit, fericit, preamărit, just, legitim, întemeiat, justificat, rațional
- spiritualiza - a înnobila, a înălța
- gentilom - nobil, aristocrat, magnat
- important - însemnat, necesar, indispensabil, remarcabil, deosebit, marcant, ilustru, distins, arogant
- împărătesc - imperial, august, crăiesc, măreț, maiestuos, solemn
- înnobila - a perfecționa, a rafina, a înnoi, a înălța, a îmbunătăți
- magnat - nemeș, boier, aristocrat, nobil
- aristocrație - nobilime, boierime
Dex slăvit
- SLĂVÍT, -Ă, slăviți, -te, 1. Preamărit pentru merite deosebite; glorificat. ◊ (Ca formulă de reverență) Slăvite stăpâne. 2. Renumit, vestit; celebru. – slăvi.
- SLĂVÍT, -Ă, slăviți, -te, 1. Ridicat în slavă pentru merite deosebite; preamărit, lăudat, glorificat. Jupînesele din Țara de Sus, dintre care nu lipsea nici una, arătau frumuseți care de care mai slăvite – unele slăvite cu treizeci de ani în urmă, altele slăvite în vremea de față. SADOVEANU, F. J. 387. Puțin mai este și ai să ajungi împărat care n-a mai stat altul pe fața pămîntului, așa de iubit, de slăvit și de puternic. CREANGĂ, P. 191. ◊ (Poetic) Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, măriei-sale! EMINESCU, O. I 100. ◊ (Ca formulă de reverență) Slăvite stăpîne, a zis el, plăcută e făgăduința dascălului; ar trebui poate să-i îngăduim vreme mai îndelungată. SADOVEANU, D. P. 18. 2. Vestit, renumit; celebru, ilustru. Am schimbat scaunul împărăției mele, clădind curțile acestea nouă de la Babahan. Cei mai slăviți meșteri le-au împodobit și le-au zugrăvit. SADOVEANU, D. P. 8. Din toți marinarii din împrejurimi era slăvit pentru ochi, vedea la o depărtare de necrezut. CONTEMPORANUL, IV 46. ◊ (Ironic) Școala s-a umplut de băieți doriți de învățătură, între care eram și eu, cel mai bun de hîrjoană și slăvit de leneș. CREANGĂ, A. 75.