Dicționar de sinonime

Sinonime slăvit

Cuvântul „slăvit” are următoarele sinonime:

slăvit ( adjectiv )
  • ales
  • aristocrat
  • aristocratic
  • bun
  • distins
  • glorios
  • ilustru
  • înalt
  • mare
  • mărit
  • nobil
  • binecuvântat
  • glorificat
  • lăudat
  • preamărit
  • preaslăvit
  • proslăvit
  • august
  • înălțat
  • serenisim
  • preaînălțat
  • prealuminat
  • venerat
  • prealuminos
  • prealăudat
  • preaseninat
  • erată


Sinonime Apropiate

  • glorios - victorios, eroic, biruitor, învingător, preamărit, slăvit, proslăvit, strălucit, faimos
  • aristocrat - nobil, gentilom, ilustru, distins, ales
  • înalt - înălțat, ridicat, mare, lung, ascuțit, acut, subțire, ales, distins
  • distins - deosebit, ales, remarcabil, ilustru, eminent, fin, nobil, valoros
  • eminent - deosebit, ales, excelent, distins, remarcabil, ilustru
  • ales - deosebit, distins, superior, eminent, remarcabil, fin, delicat, ilustru, excepțional
  • august - împărătesc, imperial, maiestuos, măreț, slăvit
  • binecuvântat - sfințit, blagoslovit, fericit, preamărit, just, legitim, întemeiat, justificat, rațional
  • spiritualiza - a înnobila, a înălța
  • gentilom - nobil, aristocrat, magnat
  • important - însemnat, necesar, indispensabil, remarcabil, deosebit, marcant, ilustru, distins, arogant
  • împărătesc - imperial, august, crăiesc, măreț, maiestuos, solemn
  • înnobila - a perfecționa, a rafina, a înnoi, a înălța, a îmbunătăți
  • magnat - nemeș, boier, aristocrat, nobil
  • aristocrație - nobilime, boierime

Dex slăvit

  • SLĂVÍT, -Ă, slăviți, -te, 1. Preamărit pentru merite deosebite; glorificat. ◊ (Ca formulă de reverență) Slăvite stăpâne. 2. Renumit, vestit; celebru. – slăvi.
  • SLĂVÍT, -Ă, slăviți, -te, 1. Ridicat în slavă pentru merite deosebite; preamărit, lăudat, glorificat. Jupînesele din Țara de Sus, dintre care nu lipsea nici una, arătau frumuseți care de care mai slăvite – unele slăvite cu treizeci de ani în urmă, altele slăvite în vremea de față. SADOVEANU, F. J. 387. Puțin mai este și ai să ajungi împărat care n-a mai stat altul pe fața pămîntului, așa de iubit, de slăvit și de puternic. CREANGĂ, P. 191. ◊ (Poetic) Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, măriei-sale! EMINESCU, O. I 100. ◊ (Ca formulă de reverență) Slăvite stăpîne, a zis el, plăcută e făgăduința dascălului; ar trebui poate să-i îngăduim vreme mai îndelungată. SADOVEANU, D. P. 18. 2. Vestit, renumit; celebru, ilustru. Am schimbat scaunul împărăției mele, clădind curțile acestea nouă de la Babahan. Cei mai slăviți meșteri le-au împodobit și le-au zugrăvit. SADOVEANU, D. P. 8. Din toți marinarii din împrejurimi era slăvit pentru ochi, vedea la o depărtare de necrezut. CONTEMPORANUL, IV 46. ◊ (Ironic) Școala s-a umplut de băieți doriți de învățătură, între care eram și eu, cel mai bun de hîrjoană și slăvit de leneș. CREANGĂ, A. 75.


Sinonimul cuvântului slăvit

Sinonimul cuvântului slăvit


Testează-te!