Sinonime sorocire

Cuvântul „sorocire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
• fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
• stea - astru, planetă, vedetă, star, celebritate, soartă, destin, ursită, noroc
• zodie - planetă, constelație, stea, destin, ursită, soartă
• timp - vreme, răstimp, perioadă, durată, răgaz, interval, moment, dată, ritm
• menire - chemare, rol, misiune, rost, scop, sens, țel, destin, noroc
• destin - soartă, menire
• scop - menire, rol, rost, obiectiv, ței, țintă, sens, finalitate, destinație
• sezon - anotimp, vreme, epocă
• timpuriu - precoce, devreme
• totodată - simultan, concomitent, în același timp
• hazard - întâmplare, soartă, destin, loterie
• interval - răstimp, perioadă, termen, distanță
• augur - auspiciu, zodie, destin
• ceas - oră, vreme, moment, răstimp, ceasornic, ornic, contor, măsurător

Dex sorocire

• SOROCÍRE, sorociri, ( și ) Acțiunea de a soroci și rezultatul ei; soroceală. – soroci.
• SOROCÍRE, sorociri, Acțiunea de a soroci și rezultatul ei; soroceală. – soroci.
• SOROCÍRE, sorociri, (Astăzi rar) Acțiunea de a soroci și rezultatul ei. ♦ Menire, ursită, destin. Toată lumea stă ș-așteaptă să-i iasă norocu și sorocirea. ȘEZ. II 210.
• SOROCÍ, sorocesc, IV. ( și ) 1. A fixa termenul la care urmează să se efectueze un lucru; a hotărî, a fixa. 2. (În superstiții) A ursi, a sorti; a descânta, a meni. – Din soroc.
• SOROCÍ, sorocesc, IV. 1. A fixa termenul la care urmează să se efectueze un lucru; a hotărî, a fixa. 2. (În superstiții) A ursi, a sorti; a descânta, a meni. – Din soroc.
• SOROCÍ, sorocesc, IV. (Astăzi rar) 1. A fixa data la care urmează să se efectueze un lucru; a pune termen. Tată, am venit să sorocim nunta. STANCU, D. 175. Pînă să le spun o vorbă de mîngîiere, pînă să sorocim înmormîntarea, iacă vremea că se duse. GALACTION, O. I 257. ◊ Nunțile se sorocesc în sat între crăciun și sf. Toader. STANCU, D. 172. ♦ A hotărî, a decide. Să învieze cînd o soroci dumnezeu. ȘEZ. V 135. 2. (În superstiții) A ursi, a descînta, a meni. Duhurile... ascultătoare de cei ce știu să le sorocească. GORJAN, H. IV 47. Apă curgătoare, Eu te sorocesc Tot cu pîne și cu sare Să lecuiești pe cutare. TEODORESCU, P. P. 383.

Sinonimul cuvântului sorocire

Testează-te!