Dicționar de sinonime

Sinonime sparge

Cuvântul „sparge” are următoarele sinonime:

sparge ( verb )
  • a [se] ciobi
  • a [se] ciocni
  • a [se] crăpa
  • a [se] fisura
  • a plesni
  • a pocni
  • exploda
  • despica
  • a sfărâma
  • a strica
  • a [se] rupe
  • a [se] găuri
  • a [se] perfora
  • forța
  • jefui
  • a [se] deschide
  • a se sfărâma
  • a se zdrobi
  • a străpunge
  • abate
  • asasina
  • bate
  • birui
  • călca
  • contraveni
  • croi
  • deceda
  • declanșa
  • dezlănțui
  • dispărea
  • distruge
  • duce
  • isca
  • izbucni
  • împrăștia
  • încălca
  • înceta
  • înfrânge
  • întrece
  • învinge
  • lichida
  • muri
  • nesocoti
  • nimici
  • omorî
  • pieri
  • porni
  • prăpădi
  • rade
  • răcni
  • răposa
  • răspândi
  • răzleți
  • risipi
  • rupe
  • sfărâma
  • sfârși
  • sfâșia
  • spinteca
  • stinge
  • stârni
  • striga
  • sucomba
  • suprima
  • tăia
  • topi
  • trece
  • țipa
  • ucide
  • urla
  • viola
  • zbiera
  • zdrobi
  • a exploda
  • a crăpa
  • a despica
  • a spinteca
  • a tăia
  • a forța
  • a viola
  • a silnici
  • a devasta
  • a jefui
  • a prăda
  • a devaliza
  • a rupe
  • a ciobi
  • a găuri
  • a distruge
  • a nărui
  • a nimici
  • a fura
  • a se termina
  • a se sfârși
  • a se încheia
  • a se stinge
  • a birui
  • a înfrânge
  • a zdrobi
  • a pune pe fugă
  • a împrăștia
  • a goni


Sinonime Apropiate

  • încălca - a invada, a cotropi, a năpădi, a uzurpa, a nesocoti, a călca, a viola, a se abate, a contraveni
  • lichida - la termina, a încheia, a sfârși, a finaliza, a suprima, a ucide, a desființa, a asasina, a achita
  • muri - a deceda, a se stinge, a răposa, a se prăpădi, a sfârși, a sucomba, a da ortul popii, a-și da sufletul, a se usca
  • pieri - a muri, a deceda, a se stinge, a se ofili, a se veșteji, a se usca, a dispărea, a se pierde, a se risipi
  • sfârși - a termina, a încheia, a isprăvi, a pune capăt, a înceta, a fini, a muri, a deceda, a dispera
  • străpunge - a perfora, a găuri, a sparge, a pătrunde, a penetra, a străbate
  • nimici - a distruge, a nărui, a desființa, a prăpădi, a pustii, a devasta, a stârpi, a spulbera, a lichida
  • sfărâma - a sparge, a zdrobi, a fărâma, a risipi, a distruge, a zobi, a se zbuciuma, a se chinui
  • viola - a silui, a necinsti, a deflora, a batjocori, a nesocoti, a forța, a călca, a contraveni, a profana
  • izbucni - a erupe, a țâșni, a bufni, a răbufni, a exploda, a se declanșa, a se dezlănțui
  • găuri - a perfora, a străpunge, a sparge, a sfredeli, a borteli, a (se) rupe, a (se) uza, a (se) zdrențui, a se caria
  • irosi - a risipi, a prăpădi, a cheltui, a face praf, a părădui, a stinge, a nimici, a împrăștia
  • isca - a stârni, a provoca, a declanșa, a determina, a produce, a se ivi, a apărea, a naște
  • înceta - a conteni, a se opri, a sista, a suspenda, a întrerupe, a curma, a termina, a sfârși, a dispărea
  • jefui - a prăda, a deposeda, a devaliza, a jecmăni, a fura, a răpi, a devasta, a spolia, a tâlhări

Dex sparge

  • SPÁRGE, sparg, III. 1. și A (se) preface în bucăți, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. ◊ A se sparge în capul cuiva, se spune despre cineva obligat să suporte consecințele neplăcute ale unor fapte de care nu este vinovat. ♦ A (se) lovi la cap, producând o rană (și fractura osului). ♦ (Despre voce) A deveni răgușit, a se altera. ♦ A tăia, a despica lemne, butuci etc. în mai multe bucăți. 2. A sfărâma, a distruge învelișul unui lucru pentru a extrage și a folosi conținutul. ♦ și (Despre abcese) A se deschide. 3. A distruge, a nărui, a nimici. ◊ A sparge norma = a depăși norma. A sparge frontul = a pătrunde forțat în liniile inamicului. ♦ și A (se) găuri; a (se) uza. ◊ Pe unde și-a spart dracul opincile = prin locuri foarte depărtate, la dracu-n praznic. 4. A deschide prin forțare o ușă, o încuietoare; a jefui, a prăda. 5. A împunge, a străpunge cu un obiect ascuțit sau tăios; a ucide. ♦ A muri. ♦ A striga tare; a răcni, a zbiera. 6. (Despre concentrări de oameni și despre acțiuni la care participă aceștia) A lua sfârșit, a se termina; a se întrerupe (prin împrăștierea participanților). ♦ A produce o disensiune; a dezbina. ◊ A sparge cuiva casa = a contribui efectiv la destrămarea căsniciei cuiva. 7. A răzleți o oaste; a birui, a înfrânge; a împrăștia. – spargere.


Sinonimul cuvântului sparge

Sinonimul cuvântului sparge


Testează-te!