Dicționar de sinonime
Sinonime stâncă
Cuvântul „stâncă” are următoarele sinonime:
stancă ( substantiv )
- stană
- stei
- pietroi
Alte sinonime:
- stăncuță
- ceucă
- cioacă
- ciochiță
- ciorică
- ciovică
- crăncău
- lisarcă
- stăncușoară
- cioară-gulerată
- cioară-pucioasă
- papagal-țigănesc
- porumbel-țigănesc
stâncă ( substantiv )
- stană
- stei
- pietroi
Alte sinonime:
- canara
- cârșie
- janț
- piatră
- rocă
- bloc
- bolovan
- galet
- granit
- gres
- mineral
- recif
- sediment
- vigie
Sinonime Apropiate
- pietroi - bolovan, stâncă
- bolovan - pietroi, stâncă
- zevzec - nătărău, prostănac, nerod, neghiob, aiurit, năuc
- fetișcană - adolescentă, tânără, puștancă, fată
- fleț - bleg, prostănac
- gogoman - nătăfleț, prostănac, neghiob
- ignar - incult, prostănac, neștiutor, ignorant
- îngust - strâmt, limitat, mic, redus, subțire, mărginit, obtuz, prostănac, opac
- mutălău - prostănac, netot, nătâng
- nerod - prost, neghiob, prostănac, nătâng, imbecil
- agramat - incult, prost, stupid, neinstruit, prostănac
- bloc - stei, bolovan, imobil, construcție (cu etaje), alianță, grup, coaliție, grupare
- căscat - deschis, holbat, zgâit, zăpăcit, gură-cască, uituc, neatent, nătăfleț, prostănac
- cretin - imbecil, idiot, tâmpit, prostănac
- găgăuță - prostănac, bleg, fleț, neghiob, gogoman
Dex stâncă
- STẤNCĂ, stânci, 1. Bloc mare de piatră (în munți), de obicei cu pereții drepți și colțuroși; stană. 2. Obstacol, dificultate mare. –
- STÂNCĂ ~ci f. Bloc mare de piatră în munți, cu pereți abrupți și cu vârfuri colțuroase. ~ de granit. ~ submarină. /Orig. nec.
- stâncă f. massă de piatră foarte dură înțepenită în pământ. .
- STÎ́NCĂ, stînci, 1. Bloc mare de piatră, lipsit de vegetație, cu pereții drepți și colțuroși; stană, stei. Pîraiele au prins a suna altfel, cu zvon de clopoței, și sar pe trepte de stîncă și gheață. SADOVEANU, B. 120. Trudit apoi, m-am așezat pe-o stîncă. TOPÎRCEANU, B. 87. În castelul de pe stîncă, la fereastra solitară, Stă pe gînduri o femeie. COȘBUC, P. I 119. ◊ Cristal de stîncă cristal. ♦ (Învechit, impropriu) Rocă. Există în Banat și stînci eruptive. I. IONESCU, M. 49. 2. Obstacol, dificultate. N-ai grijă, n-ai frică, Oricîte talazuri și stînci se ridică În calea ta, Lume! NECULUȚĂ, Ț. D. 40. Să vedem însă cum ocolește autorul primejdioasa stîncă de a descrie și introduce pe eroul poemei sale. MACEDONSKI, O. IV 50.
- Tarpeiană (Stânca) f. partea muntelui Capitoliu, la Roma, de unde se prăvăliau cei osândiți la moarte: fig. nu departe dela Capitoliu până la Stânca Tarpeiană, căderea e vecină triumfului.
- stî́ncă f., pl. ĭ (vsl. stĭena, zid, părete, peatră; ceh. stĭena, stĭenka, sîrb. sténjăk, stîncă prăpăstioasă, stenje, stîncă. V. stan și steĭ 1). Bloc de peatră în munți saŭ ape: un izvor picura din stîncă, corabia s’a ciocnit de-o stîncă.
Sinonimul cuvântului stâncă