Dicționar de sinonime

Sinonime stăpânitor

Cuvântul „stăpânitor” are următoarele sinonime:

stăpânitor ( adjectiv )
  • dominant
  • domnitor
  • cârmuitor
  • conducător
  • domn
  • monarh
  • suveran
  • vodă
  • voievod
  • stăpân
  • oblăduitor
  • biruitor
  • crai
  • gospodar
  • gospodin
  • ocârmuitor
  • purtător
  • vlădică
  • cârmaci
  • dominator


Sinonime Apropiate

  • domnitor - domn, stăpân, voievod, rege, suveran, monarh
  • domn - stăpân, posesor, jupân, domnitor, voievod, prinț, rege, monarh, om bogat
  • crai - domnitor, conducător, domn, rege, rigă, afemeiat, muieratic, berbant, donjuan
  • vodă - domnitor, principe, voievod, dom
  • guvernant - conducător, șef, ocârmuitor
  • conducător - șef, cârmuitor, căpetenie, cap, diriguitor, cârmaci
  • cârmaci - pilot, cârmuitor, conducător, diriguitor
  • sceptru - domnie, putere, monarhie
  • șef - conducător, cap, căpetenie, superior, comandant, patron, stăpân
  • tron - jeț, scaun regal, domnie, regalitate, stăpânire
  • trona - a domni, a stăpâni, a domina, a guverna
  • guvernator - cârmuitor, șef, administrator, ocârmuitor
  • împărăție - imperiu, domnie, stăpânire, regat
  • coroană - diademă, cunună, domnie, monarhie
  • crăiasă - zână, regină, suverană, împărăteasă

Dex stăpânitor

  • STĂPÂNITÓR, -OÁRE, stăpânitori, -oare, , și I. Care stăpânește, care ține sub stăpânirea sa. ♦ Care domină; dominant, dominator. II. și 1. Persoană care domnește într-o țară; domnitor. 2. Proprietar, posesor, stăpân. – Stăpâni + -tor.
  • STĂPÂNITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care stăpânește. Forță ~oare. Clasă ~oare. /a (se) stăpâni + suf. ~tor
  • STĂPÂNITÓR2 ~i înv. Persoană care stăpânește, care domină.~ de țară persoană care guverna o țară; domnitor. /a (se) stăpâni + suf. ~tor
  • stăpânitor a. și m. care stăpânește: proprietar, Domn.
  • STĂPÎNITÓR1, -OÁRE, stăpînitori, -oare, Care stăpînește, care ține sub stăpînirea sa. Clasă stăpînitoare. În noi se naște patima stăpînitoare. CONACHI, P. 280. ♦ Care domină; dominator. Orzurile și fînețele, subțiate ca niște panglici, șerpuiau, se strecurau printre arinii tăbărîți în văi și printre fagii stăpînitori pe culmi. GALACTION, O. I 37. ◊ (Adverbial) Glasul se ridica stăpînitor peste vuietul mulțimii. REBREANU, R. II 251.


Sinonimul cuvântului stăpânitor

Sinonimul cuvântului stăpânitor


Testează-te!