Dicționar de sinonime
Sinonime stăpânitor
Cuvântul „stăpânitor” are următoarele sinonime:
stăpânitor ( adjectiv )
- dominant
- domnitor
- cârmuitor
- conducător
- domn
- monarh
- suveran
- vodă
- voievod
- stăpân
- oblăduitor
- biruitor
- crai
- gospodar
- gospodin
- ocârmuitor
- purtător
- vlădică
- cârmaci
- dominator
Sinonime Apropiate
- domnitor - domn, stăpân, voievod, rege, suveran, monarh
- domn - stăpân, posesor, jupân, domnitor, voievod, prinț, rege, monarh, om bogat
- crai - domnitor, conducător, domn, rege, rigă, afemeiat, muieratic, berbant, donjuan
- vodă - domnitor, principe, voievod, dom
- guvernant - conducător, șef, ocârmuitor
- conducător - șef, cârmuitor, căpetenie, cap, diriguitor, cârmaci
- cârmaci - pilot, cârmuitor, conducător, diriguitor
- sceptru - domnie, putere, monarhie
- șef - conducător, cap, căpetenie, superior, comandant, patron, stăpân
- tron - jeț, scaun regal, domnie, regalitate, stăpânire
- trona - a domni, a stăpâni, a domina, a guverna
- guvernator - cârmuitor, șef, administrator, ocârmuitor
- împărăție - imperiu, domnie, stăpânire, regat
- coroană - diademă, cunună, domnie, monarhie
- crăiasă - zână, regină, suverană, împărăteasă
Dex stăpânitor
- STĂPÂNITÓR, -OÁRE, stăpânitori, -oare, , și I. Care stăpânește, care ține sub stăpânirea sa. ♦ Care domină; dominant, dominator. II. și 1. Persoană care domnește într-o țară; domnitor. 2. Proprietar, posesor, stăpân. – Stăpâni + -tor.
- STĂPÂNITÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) Care stăpânește. Forță ~oare. Clasă ~oare. /a (se) stăpâni + suf. ~tor
- STĂPÂNITÓR2 ~i înv. Persoană care stăpânește, care domină. ◊ ~ de țară persoană care guverna o țară; domnitor. /a (se) stăpâni + suf. ~tor
- stăpânitor a. și m. care stăpânește: proprietar, Domn.
- STĂPÎNITÓR1, -OÁRE, stăpînitori, -oare, Care stăpînește, care ține sub stăpînirea sa. Clasă stăpînitoare. ◊ În noi se naște patima stăpînitoare. CONACHI, P. 280. ♦ Care domină; dominator. Orzurile și fînețele, subțiate ca niște panglici, șerpuiau, se strecurau printre arinii tăbărîți în văi și printre fagii stăpînitori pe culmi. GALACTION, O. I 37. ◊ (Adverbial) Glasul se ridica stăpînitor peste vuietul mulțimii. REBREANU, R. II 251.