Dicționar de sinonime
Sinonime stingherit
Cuvântul „stingherit” are următoarele sinonime:
stingherit ( adjectiv )
- încurcat
- jenat
- stânjenit
- strâmtorat
- stingher
- stângaci
- rușinat
- descumpănit
- incomodat
- deranjat
- împiedicat
Sinonime Apropiate
- stânjenit - stingherit, jenat, deranjat
- strâmtorat - stingherit, jenat, încurcat, apăsat, presat
- slobod - liber, nestingherit
- jenă - sfială, rușine, reticență, stânjeneală, încurcătură, stinghereală
- poznă - glumă, farsă, ghidușie, șotie, năzbâtie, gafă, încurcătură, boroboață, pocinog
- prolix - încâlcit, confuz, neclar, încurcat
- sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
- stânjeni - a deranja, a jena, a stingheri
- strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
- trivial - nerușinat, indecent, obscen, necuviincios, ordinar, vulgar
- babilonie - haos, dezordine, aiureală, zăpăceală, încurcătură
- bâlci - târg, piață, iarmaroc, zăpăceală, aiureală, încurcătură
- haotic - confuz, încâlcit, dezordonat, încurcat
- impudic - nerușinat, imoral, obscen, lasciv, degradant
- inabil - stângaci, neîndemânatic
Dex stingherit
- STINGHERÍT, -Ă, stingheriți, -te, 1. Care (din cauza timidității, a emoției, a împrejurărilor etc.) are o atitudine stângace, lipsită de siguranță, de degajare, care nu se simte în largul său; stânjenit. ♦ Rușinat, încurcat; descumpănit. 2. Incomodat, deranjat, împiedicat (să acționeze, să lucreze, să se odihnească în bune condiții). – stingheri.
- STINGHERÍT, -Ă, stingheriți, -te, 1. Care (din timiditate, de rușine sau de emoție) nu se simte la largul său, nu știe ce să facă și cum să se poarte; stînjenit. încurcat. veneau în casa lui cu sfială, ștergîndu-se afară cîte un sfert de ceas pe picioare, iar înăuntru stînd stingheriți pe scaune. PAS, Z. I 175. S-a învîrtit de cîteva ori prin fața farmaciei și a rămas nehotărît și stingherit pe trotuar. POPA, V. 166. Mergeau alături, stingheriți, într-o tăcere apăsătoare, frămîntați poate de aceleași gînduri. BART, E. 182. ♦ Rușinat. Acuma parcă era stingherit de ce făcuse și de ce spunea. SADOVEANU, O. L. 187. 2. Împiedicat, deranjat. Tatăl și feciorii începură a-și face loc mișcîndu-și umerile nalte. Oamenii, stingheriți în înghesuiala lor liniștită, întorceau capetele. SADOVEANU, O. VIII 237. – Variantă: stinghirít, -ă
- STINGHERÍ, stingheresc, IV. A împiedica pe cineva să lucreze, să acționeze, să se manifeste sau să se odihnească în bune condiții; a stânjeni, încurca, a incomoda, a deranja. – Din stingher.
Antonime stingherit
- Stingherit ≠ nestingherit