Sinonime strigător

Cuvântul „strigător” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• crainic - sol, mesager, trimis, vestitor
• acut - ascuțit, pătrunzător, subțire, intens, violent, puternic, viu, strident
• fulminant - exploziv, detonant, eruptiv, izbitor, violent, uimitor
• intens - tare, viu, forte, dinamic
• izbitor - frapant, țipător, izbitură, lovitură, lovire, ciocnire, plesnitură
• mesager - trimis, sol, delegat, împuternicit, curier, ștafetă, poștă
• accentua - a sublinia, a releva, a reliefa, a evidenția, a întări, a intensifica, a fortifica, a înteți, a potența
• categoric - ferm, hotărât, decis, tranșant, răspicat, evident, izbitor, clar, indiscutabil
• fortissimo - foarte tare, intens, energic, cu putere
• trimis - emisar, sol, delegat, mesager
• viu - trăitor, animat, însuflețit, energic, dinamic, intens, puternic, tare, răsunător
• vestitor - crainic, profet
• paginație - numerotare, paginare, paginat
• pericol - primejdie, amenințare, risc, gravitate
• pietros - tare, dur, vârtos, rezistent

Dex strigător

• STRIGĂTÓR, -OÁRE, strigători, -oare, , 1. Care strigă; care se remarcă, iese în evidență (mai ales prin aspecte sau efecte negative); izbitor; evident. ◊ Strigător la cer, se spune despre ceva de o gravitate deosebită, care revoltă, indignează sau despre ceva care trebuie luat neapărat în seamă, care este evident. 2. ( și ) Crainic, vestitor. – Striga + -ător.
• STRIGĂTÓR2, -OÁRE, strigători, -oare, Care strigă; care se face remarcat (mai ales prin aspecte negative); evident, izbitor. Umilirea națională nu mai era așa de strigătoare. IBRĂILEANU, SP. CR. 84. ◊ Strigător la cer = care se afirmă cu putere, care trebuie neapărat luat în seamă. Pășii mai departe spre îndeplinirea altor lipsuri, deopotrivă strigătoare la cer. HOGAȘ, M. N. 171. Dreptatea mea e strigătoare la cer. VLAHUȚĂ, O. A. III 7.
• STRIGĂTÓR1, strigători, (Învechit și arhaizant) Crainic, vestitor. Se duseră deci strigători și spre soare-apune și spre soare-răsare și vestiră pretutindeni hotărîrea împărătească. VISSARION, B. 19.
• STRIGĂTÓR1 ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care strigă. 2) fig. Care se deosebește net (mai ales prin trăsături negative). ◊ ~ la cer a) care este extrem de revoltător; care trezește indignare; b) care se cere a fi luat neapărat în seamă. /a striga + suf. ~ător
• STRIGĂTÓR2 ~i m. înv. Persoană care anunța cu voce tare unele știri; crainic; vestitor. /a striga + suf. ~ător
• strigător a. 1. care strigă; 2. fig. care excită a se plânge tare: nedreptate strigătoare.

Sinonimul cuvântului strigător

Testează-te!