Dicționar de sinonime
Sinonime succeda
Cuvântul „succeda” are următoarele sinonime:
succeda ( verb )
- perinda
- a se perinda
- a se vântura
- a se scurge
- a urma
- a se petrece
- a se înșira
- a se înșirui
- a se rândui
- a-i urma
- moșteni
- a defila
- a se prefira
- a se derula
- a continua
- a descinde
- a moșteni
- a primi
- a se înlănțui
Sinonime Apropiate
- desfășura - a întinde, a derula, a așterne, a desface, a se petrece, a se perinda, a succeda, a se înlănțui, a evolua
- moșteni - a dobândi, a succeda, a primi, a apuca
- alinia - a înșirui, a înșira, a ordona, a rândui, a aranja
- îmbrățișa - a cuprinde, a înlănțui, a prinde, a iua în brațe, a adopta, a primi, a-și însuși, a recepta
- moștenitor - urmaș, succesor, erede, clironom
- apoi - după aceea, pe urmă, în continuare, deci, așadar, prin urmare
- continua - a prelungi, a ține, a persista, a stărui, a se urma
- continuator - urmaș, succesor, descendent
- derula - a desfășura, a perinda, a desface
- descendent - coborâtor, urmaș, continuator, succesor
- descendență - succesiune, posteritate, urmași, moștenire
- discipol - elev, ucenic, învățăcel, novice, continuator, adept, urmaș
- enumerație - enumerare, numărare, înșiruire, înșirare, trecere în revistă
- continuare - urmare, prelungire, succesiune
- preta - a se potrivi, a corespunde, a conveni, a consimți, a primi, a admite
Dex succeda
- SUCCEDÁ, succéd, I. 1. A urma imediat după altcineva sau după altceva (în spațiu, în timp). ♦ A urma unul după altul. 2. și A prelua funcția sau bunurile cuiva prin succesiune; a moșteni. – Din succéder, succedere.
- SUCCEDÁ, succéd, I. (Și în forma succede) 1. (Urmat de determinări în cazul dativ sau introduse prin «la») A urma imediat după altcineva sau după altceva, a lua locul altuia. Moartea succede vieții, viața succede la moarte. EMINESCU, O. I 36. Majoritatea poporului îl iubea, ca nici pe unul din cîți l-au preces și i-au succes pe tronul Moldovei. HASDEU, I. V. 48. ♦ A veni unul după altul, unul în locul altuia. M-am trezit în oraș, unde pulberea și noroiul se succedă cu o regularitate de desperat. NEGRUZZI, S. I 95. 2. (, , numai în forma succede, de obicei construit cu dativul) A-i reuși cuiva ceea ce a întreprins, a avea succes. Trebuie s-o pîndească ca mîța pe șoarec și, de-i succede a pune mîna pe dînsa, iese din mijlocul cercului. MARIAN, Î. 196. 3. A moșteni. – Variantă: succéde ( succes) III.
- SUCCEDÁ I. 1. A urma imediat, a veni după, a lua locul cuiva. ♦ A veni, a urma unul după altul. 2. A moșteni. .
- SUCCEDÁ I. intr. 1. a urma imediat, a veni după, a lua locul cuiva. 2. (jur.) a moșteni. II. a veni, a urma unul după altul. (< fr. succéder, lat. succedere)
- A SE SUCCEDÁ pers. 3 se succéd intranz. A se substitui pe rând, consecutiv (în timp); a se rândui. /<fr. succéder, lat. succedere
Antonime succeda
- A succeda ≠ a preceda