Dicționar de sinonime
Sinonime suferit
Cuvântul „suferit” are următoarele sinonime:
suferit ( adjectiv )
- acceptabil
- suportabil
- tolerabil
Sinonime Apropiate
- intolerabil - inadmisibil, insuportabil, neîngăduit, nesuferit
- imposibil - irealizabil, cu neputință, insuportabil, groaznic, nesuferit, chinuitor
- insuportabil - nesuferit, chinuitor, grozav, groaznic, apăsător
- satisfăcător - mulțumitor, acceptabil, convenabil, potrivit, îndestulător, suficient, admisibil
- sufocant - înăbușitor, asfixiat, insuportabil, ucigător
- inacceptabil - inadmisibil, neacceptabil, respingător, revoltător
- inadmisibil - nepermis, oprit, interzis, intolerabil
- malign - grav, intratabil, periculos, sever, rău, răutăcios, nesuferit
- necorespunzător - neconvenabil, nefavorabil, inacceptabil
- admisibil - acceptabil, plauzibil
- antipatic - nesuferit, neplăcut, respingător, dezagreabil
- convenabil - bun, corespunzător, potrivit, acceptabil, mulțumitor, avantajos, adecvat
- detestabil - dezgustător, respingător, execrabil, insuportabil
- greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil
Dex suferit
- SUFERÍT, -Ă, suferiți, -te, (Învechit) Care poate fi suportat, tolerat, acceptat; suportabil. Singurul ei gînd era să-i facă viața mai suferită, și orișice ar fi făcut el, ea era mulțumită, dacă-l vedea mai voios. SLAVICI, O. II 200. Este stare... Pe care trecerea vremei să n-o facă suferită? CONACHI, P. 288.
- SUFERÍ, súfăr, IV. 1. A încerca, a simți, a îndura o durere fizică sau morală. ♦ A avea neplăceri, a suporta consecințele neplăcute ale unui fapt. 2. și A îndura, a răbda, a suporta. ♦ A fi supus unei pedepse, a fi condamnat. 3. A tolera, a suporta prezența cuiva sau a ceva, a trece cu vederea. 4. A îngădui, a admite, a permite, a consimți. – Lat sufferire (= sufferre).
- SUFERÍ, súfăr, IV. 1. A încerca, a simți, a îndura o durere fizică sau morală. ♦ A avea neplăceri, a suporta consecințele neplăcute ale unui fapt. 2. și A îndura, a răbda, a suporta. ♦ A fi supus unei pedepse, a fi condamnat. 3. A îngădui, a admite, a permite, a consimți. – sufferire (= sufferre).