Sinonime supremație

Cuvântul „supremație” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• hegemonie - supremație, dominare, autoritate (supremă)
• domnie - stăpânire, cârmuire, guvernare, dominație, putere, scaun, coroană, sceptru
• preponderență - precumpănire, superioritate, prioritate, predominare, ascendență, întâietate, prevalență
• vârtute - însușire, calitate, proprietate, putere, tărie, vigoare, curaj, bărbăție, vrednicie
• virilitate - bărbăție, forță, tărie, vigoare, putere, energie
• vlagă - putere, tărie, forță, vigoare
• intensitate - putere, forță, tărie, dinamism
• bărbăție - virilitate, tărie, energie, putere, vigoare, curaj, vitejie
• capacitate - forță, tărie, putere, aptitudine, pricepere, capacitate, talent, valoare, calitate
• energie - dinamism, forță, putere, tărie, vigoare, capacitate, vitalitate, vlagă
• miez - nucleu, centru, sâmbure, mijloc, interior, esență, măduvă, tărie, putere
• forță - putere, tărie, dinamism, vigoare, energie, capacitate, violență, presiune, constrângere
• măsură - mărime, cantitate, dimensiune, întindere, proporție, valoare, putere, tărie, forță
• prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
• sceptru - domnie, putere, monarhie

Dex supremație

• SUPREMAȚÍE, supremații, Superioritate absolută unită cu autoritate și putere; poziție dominantă; preponderență. – Din suprématie.
• SUPREMAȚÍE, supremații, Superioritate unită cu autoritate și putere, poziție dominantă; preponderență. Supremația și democrația nu se pot alia împreună. GHICA, A. 355. Nu mai e supremație, Legi din vechea tiranie; Nu e mare, nu e mic, Națiile d-opotrivă Ard robie și arhivă. BOLLIAC, O. 194.
• SUPREMAȚÍE Superioritate; predominanță; prioritate. .
• SUPREMAȚÍE superioritate absolută; poziție dominantă; preponderență. (< fr. suprématie)
• SUPREMÁȚIE ~i f. Situație exclusivă, bazată pe putere supremă; poziție dominantă. /<fr. suprématie
• supremație f. superioritate mai presus de toți ceilalți: a pretinde la supremația în arte.
• *supremațíe f. (fr. suprématie, d. engl. supremacy, format d. supreme, suprem, după anal. luĭ primacy, de la fr. primatie, calitatea de primat). Superioritate, prioritate, egemonie, preponderanță: Atena și Sparta îșĭ disputaŭ supremația, supremația Angliiĭ pe apă.
• supremație
• SUPREMAȚÍE s. 1. v. autoritate. 2. v. control. 3. v. preponderență.
• SUPREMAȚIE 1. autoritate, dominare, dominație, hegemonie, putere, stăpînire, puternicie, stăpînie, tărie, țiitură, (latinism ) potestate. (Și-a întins ~ asupra...) 2. preponderență. (Deține ~ într-un domeniu.)

Sinonimul cuvântului supremație

Testează-te!