Dicționar de sinonime
Sinonime surlă
Cuvântul „surlă” are următoarele sinonime:
surlă ( substantiv )
- bot
- rât
Sinonime Apropiate
- pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
- părea - a se arăta, a se vedea, a semăna, a-și imagina, a crede, a i se năzări
- peria - a curăța, a netezi, a cizela, a linguși, a flata, a adula, a măguli
- pilduitor - exemplar, elocvent, grăitor, ilustrativ
- piperat - picant, condimentat, pișcător, scump, costisitor, exagerat, obscen, imoral
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
- poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
- povestire - istorisire, narațiune, poveste, expunere, relatare, basm
- prestigiu - considerație, faimă, autoritate, vază, reputație, strălucire
- prețuire - cinstire, apreciere, considerare, stimă, admirație
- prezentabil - arătos, bine, atrăgător, îngrijit, frumos, chipeș
- prezenta - a (se) recomanda, a (se) arăta, a (se) înfățișa, a (se) face cunoscut, a oferi, a da, a înmâna, a expune, a vorbi
- prezență - existență, ființare, arătare, înfățișare
- proaspăt - fraged, nou, recent, nealterat, odihnit, refăcut, revigorat
- promoție - serie, contingent, generație
Dex surlă
- SÚRLĂ, surle, 1. Instrument muzical popular de suflat, în formă de fluier, cu mai multe orificii și cu ancie dublă, folosit în trecut mai ales în armată. ◊ Cu surle = cu zgomot mare, cu scandal. 2. Râtul porcului; porc. 3. Colibă (în câmp), de obicei improvizată, de formă conică, construită din pari de lemn și acoperită cu stuf, paie, fân sau coceni. – Din surla, zurla.
- SÚRLĂ, surle, 1. Instrument muzical popular de suflat, în formă de fluier, cu mai multe orificii și cu ancie dublă, întrebuințat în trecut mai ales în armată. ◊ Cu surle = cu zgomot mare, cu scandal. 2. Râtul porcului; porc. 3. Colibă (în câmp), de obicei improvizată, de formă conică, construită din pari de lemn și acoperită cu stuf, paie, fân sau coceni. – Din surla, zurla.
- SÚRLĂ2, surle, Rîtul porcului; porc. Mînca-l-ar brînca să-l mănînce, surlă, că mult mă mai înăduș cu dînsul. CREANGĂ, P. 76. Porcul a și dat cu surla în antereul preutului. ȘEZ.XII 62.