Dicționar de sinonime
Sinonime pilduitor
Cuvântul „pilduitor” are următoarele sinonime:
pilduitor ( adjectiv )
- exemplar
- elocvent
- grăitor
- ilustrativ
Alte sinonime:
- ireproșabil
- convingător
- impecabil
- concludent
- decisiv
- edificator
- hotărâtor
- puternic
- serios
- solid
- tare
- temeinic
- probant
- vorbitor
- înduplecător
Sinonime Apropiate
- ireproșabil - impecabil, perfect, desăvârșit, admirabil, exemplar, pilduitor
- exemplar - impecabil, pilduitor, ireproșabil, desăvârșit
- elocvent - convingător, edificator, expresiv, semnificativ, grăitor, sugestiv, plastic
- specimen - tip, mostră, model, exemplar
- număr - cantitate, mulțime, sumă, total, cifră, bucată, exemplar, unitate, talie
- clasic - exemplar, reprezentativ, perfect, curent, uzual, tradițional
- concludent - hotărâtor, grăitor, edificator, decisiv, probant
- convingător - hotărâtor, concludent, grăitor, decisiv, edificator, valabil
- demonstrativ - ilustrativ, edificator, evident, clar, probat, ostentativ, provocator
- evocator - sugestiv, expresiv, evocativ, elocvent, pregnant, viu
- expresivitate - plasticitate, elocvență, sugestie, stil, pregnanță
- tip - individ, ins, om, persoană, specimen, exemplar, model, fel, soi
Dex pilduitor
- pilduitor, ~oare 1 (; oameni) Care vorbește în pilde. 2 Care spune pilde. 3 ( povestiri cu conținut alegoric, maxime, proverbe ) Care are caracter didactic și moralizator. 4 ( activitatea, atitudinea oamenilor sau a altor ființe, întâmplări, evenimente ) Care poate servi drept model pentru cineva. 5 ( abstracte sau acțiuni ale oamenilor) Elocvent.
- PILDUITÓR, -OÁRE, pilduitori, -oare, 1. Care servește sau poate servi drept pildă; exemplar. ♦ Care are caracter moralizator. 2. Grăitor, elocvent, ilustrativ; convingător. – Pildui + -tor.
- PILDUITÓR, -OÁRE, pilduitori, -oare, 1. Care servește sau poate servi drept pildă; exemplar 2. Cantemir primi astă sfătuire cu o supunere pilduitoare, zicînd prietenului său că prin aceasta i-a dat o dovadă adevărată de prieteșug. NEGRUZZI, S. II 155. 2. Ilustrativ, elocvent, convingător. O dovadă pilduitoare pentru grija partidului și guvernului față de om sînt măsurile luate în vederea asigurării sănătății publice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, 357, 3/2.
- PILDUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) Care poate servi drept pildă, drept model demn de urmat; exemplar. Muncă ~oare. 2) Care vorbește de la sine, constituind o dovadă; elocvent. /a pildui + suf. ~tor
- pilduitór, -oáre adj. Exemplar: curățenie pilduitoare.
- PILDUITÓR adj. 1. v. ireproșabil. 2. v. convingător.
Sinonimul cuvântului pilduitor