Dicționar de sinonime

Sinonime surpătură

Cuvântul „surpătură” are următoarele sinonime:

surpătură ( substantiv )
  • hernie
  • ponor
  • râpă
  • văgăună
  • ruină
  • surpare
  • scufundătură
  • scufundiș
  • ponorâtură
  • dărăpănătură
  • dărâmătură
  • năruitură
  • paragină
  • prăbușitură
  • ruinătură
  • risipă
  • risipitură


Sinonime Apropiate

  • groapă - scobitură, adâncitură, bortă, mormânt, râpă, surpătură, scufundătură
  • dărâmătură - surpătură, ruină, șandrama
  • dărăpănătură - șandrama, ruină
  • părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
  • părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
  • părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
  • părăsit - abandonat, lăsat, ruinat, dărăpănat, pustiu, nepopulat, nelocuit, sălbatic
  • șandrama - baracă, magherniță, colibă, dărăpănătură
  • văgăună - adâncitură, râpă, scobitură
  • hernie - boșorogeală, vătămătură, hâitură, surpătură
  • iroseală - risipă, prăpăd, cheltuire, nimicire
  • dărăpăna - a se ruina, a se surpa
  • degrada - a strica, a distruge, a deteriora, a ruina, a altera, a declanșa, a degenera, a decădea, a dărăpăna
  • pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
  • pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere

Dex surpătură

  • SURPĂTÚRĂ, surpături, 1. Faptul de a (se) surpa. 2. Loc prăpăstios în curs de surpare; loc de unde s-a rupt o porțiune de teren; porțiunea dislocată. 3. Ruină, dărâmătură. 4. Hernie. – Surpa + -ătură.
  • SURPĂTÚRĂ, surpături, 1. Faptul de a (se) surpa. 2. Loc prăpăstios în curs de surpare; loc de unde s-a rupt o porțiune de teren; porțiunea dislocată. 3. Ruină, dărâmătură. 4. Hernie. – Surpa + -ătură.
  • SURPĂTÚRĂ, surpături, 1. Faptul de a se surpa; surpare, prăbușire. Pe la adîncuri se auzeau pîrîituri ca de surpătură. SANDU-ALDEA, U. P. 35. 2. Loc prăpăstios în curs de surpare (din cauza alunecărilor de teren sau a acțiunii de eroziune a apelor); locul de unde s-a surpat o porțiune de teren, porțiunea dislocată. Un drumeac îngust... urcă, șerpuind printre surpături și vîrtoape mîncate de șuvoaie. VLAHUȚĂ, La TDRG. Aflară într-o zi, sub o surpătură proaspătă a malului, o tablă rotundă de argint. odobescu, S. II 184. Prin văi, prin păduri Și prin surpături, Tot călătorim. TEODORESCU, P. P. 118. 3. Ruină, dărîmătură. Zăceau, cotropite de veninoasa verdeață, surpături de cetăți. M. I. CARAGIALE, C. 38. 4. (Popular) Hernie. Vulpe, bătrîn, chinuit de surpătura lui, rînjește totuși vesel. CAMIL PETRESCU, O. II 435. Moș Nichifor... se ferea de ridicături pentru că se temea de surpătură. CREANGĂ, O. A. 114. – Variantă: (regional) surupătúră (RETEGANUL, P. V 66)
  • SURPĂTÚRĂ ~i f. 1) Teren surpat. 2) Construcție surpată. /a surpa + suf. ~ătură


Sinonimul cuvântului surpătură

Sinonimul cuvântului surpătură


Testează-te!