Dicționar de sinonime
Sinonime susura
Cuvântul „susura” are următoarele sinonime:
susura ( verb )
- clipoci
- foșni
- a clipoci
- a murmura
- a suna
- a șopoti
- a șopti
- a șușoti
- a șușui
- a zgomota
- a zuzui
- a zvoni
- a ujui
- a murmui
- a fâșâi
- a foșni
- a sâsâi
- a fălălăi
- a pârâi
- a șușora
- a prâsni
Sinonime Apropiate
- șopti - a murmura, a susura, a vorbi încet, a sufla, a șușoti
- foșni - a fâșâi, a susura, a suna, a foșnăi, a zumzăi, a mișuna, a se mișca, a se frământa
- șoptit - murmurat, șușotit, în șoaptă, încet, tainic, ferit, în surdină
- fremăta - a foșni, a murmura, a susura, a tremura, a tresălta, a se înfiora, a vibra, a pulsa, a tresări
- murmura - a șopti, a bâigui, a boscorodi, a bolborosi, a bombăni, a crâcni, a cârti, a mormăi, a susura
- zumzăi - a bâzâi, a foșni, a murmura
- fâșâi - a foșni, a șuiera
- foșnet - fâșâit, freamăt, foșnire, susur
- păscut - pășunat, suhat, pășune
- păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui
- psalmodia - a înota, a cânta (încet), a murmura, a recita (lent)
- răsuna - a vui, a ăui, a hăui, a suna, a produce ecou, a vibra
- scârțâi - a pârâi
- șopot - murmur, clipocit, foșnet
- sufla - a respira, a expira, a adia, a trece, a bate (un curent), a șopti, a grăi, a spune (încet), a polei
Dex susura
- SUSURÁ, 3 súsură, I. (Despre ape curgătoare, frunze; despre adierea vântului etc.) A produce un zgomot lin, ușor, monoton și continuu; a murmura. – Din susurrer.
- SUSURÁ, 3 súsură, I. (Despre ape curgătoare și despre frunziș; despre vîntul care mișcă frunzișul) A produce un zgomot lin și continuu. murmura, șopoti, foșni, fremăta. Am deschis ochii dintr-o dată și am văzut un sfert de lună în cerul negru, peste livezi pustii, în care susura vîntul. SADOVEANU, N. F. 57. Am cotit spre izvor. Am stat între plopi o clipă. Apa susura dulce. id. O. VIII 34. Seara, cînd frunzele abia îndrăzneau să susure timid, la o adiere nesimțită, copacul îmi părea că suspină. C. PETRESCU, S. 8. ♦ (Construit cu dativul) A se strecura; a picura. Îi susura un fel de liniște ciudată în inimă, un fel de mîngîiere. POPA, V. 99. – Variantă: sursurá (SADOVEANU, M. 199) I.
- SUSURÁ I. (Despre ape curgătoare, frunze) A produce un zgomot lin și continuu. .
- SUSURÁ intr. (despre ape curgătoare, frunze) a produce un susur. (< fr. susurrer)
- A SUSURÁ pers. 3 súsură intranz. (despre ape curgătoare, frunze mișcate de vânt etc.) A produce un zgomot lin, continuu și plăcut; a murmura; a șopoti. /<fr. susurrer, lat. susurrare
- susurà v. a murmura, a freme. .
- SUSURÁ vb. 1. v. clipoci. 2. v. foșni.