Sinonime târgoveț

Cuvântul „târgoveț” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• citadin - urban, orășenesc, târgoveț, orășean
• concetățean - compatriot, confrate, concitadin
• concitadin - concetățean
• sceptru - domnie, putere, monarhie
• tron - jeț, scaun regal, domnie, regalitate, stăpânire
• trona - a domni, a stăpâni, a domina, a guverna
• împărăție - imperiu, domnie, stăpânire, regat
• cârmă - oiște, proțap, cârmuire, conducere, comandă, guvernare, domnie
• călugăriță - maică, monahie, mireasa domnului
• cârmui - a conduce, a administra, a guverna, a domni, a dirigui
• compatriot - conațional, concetățean, confrate
• conduce - a cârmui, a dirija, a domni, a guverna, a acompania, a însoți, a ghida, a călăuzi, a îndruma
• coroană - diademă, cunună, domnie, monarhie
• cuviință - decență, politeță, respect, urbanitate
• domnitor - domn, stăpân, voievod, rege, suveran, monarh

Dex târgoveț

• târgoveț, ~eață 1 Negustor (2). 2 (; rar) Locuitor al unui târg (18) citadin, orășean. 3 Flori de grădină, nedefinite mai îndeaproape.
• TÂRGOVÉȚ, -EÁȚĂ, târgoveți, -e, și (Astăzi ) Persoană care locuiește într-un târg (3); orășean, citadin. – Din tărgovec.
• TÂRGOVÉȚ ~i m. 1) Totalitate a târgoveților (dintr-o țară sau dintr-o localitate). 2) Mulțime de târgoveți. /<sl. trugovici
• târgoveț m. locuitorul unui târg, orășean. .
• TÎRGOVÉȚ, -EÁȚĂ, tîrgoveți, -e, și (Astăzi rar) Persoană care locuiește într-un oraș; orășean, citadin. În împrejurimile orașului acestuia trist se găsesc colțuri de rai pe care tîrgoveții nu le cunosc. SADOVEANU, E. 119. Tîrgoveții din Roșiorii de Vede primiră vestea într-o seară. GALACTION, O. I 276. Ordonă să se ridice îndată mic și mare, ostași, tîrgoveți, săteni și să bată codrii ca să prinză pe fugari. NEGRUZZI, S. I 108. (Cu pronunțare regională) Prea mult supus nevestei cu gusturi și gură de tîrgovață mărginașă. C. PETRESCU, S. 184. ◊ (Adjectival) (Cu pronunțare regională) Un șoaric de la țară pre altul tîrgovăț, Ca pe-un vecin prieten, îl cheamă la ospăț. La CADE.
• tîrgovéț, -eáță s., pl. ețĭ, ețe (vsl. trŭgovĭcĭ). Orășean, burghez: un tîrgoveț scurt și pîntecos (Sadov. VR. 1911, 4, 54). – În est și -văț, -veață, în nord -vață.
• târgoveț, -veață.
• tîrgoveț
• TÂRGOVÉȚ adj. v. orășenesc, urban.
• TÂRGOVÉȚ s. 1. (reg.) târgar. (~ii erau locuitorii unui târg.) 2. v. orășean.

Sinonimul cuvântului târgoveț

Testează-te!