Sinonime trăncăni

Cuvântul „trăncăni” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• clănțăni - a tremura, a dârdâi, a flecări, a clămpăni, a pălăvrăgi
• turui - a pălăvrăgi, a trăncăni, a sporovăi, a hurui, a face zgomot
• flecări - a trăncăni, a îndruga, a pălăvrăgi
• clămpăni - a flecări, a turui, a pălăvrăgi, a clănțăni
• secret - tainic, nemărturisit, confidențial, ascuns, misterios, camuflat, mascat, tăinuit, ilegal
• sporovăi - a povesti, a discuta, a se întreține, a trăncăni
• hodorogi - a flecări, a se strica, a se dărăpăna, a se hârbui, a se uza, a se șubrezi, a se hrentui
• ascuns - tăinuit, dosit, pitit, camuflat, tainic, pitulat, închis, enigmatic, misterios
• dârdâi - a tremura, a clănțăni
• mut - tăcut, încremenit, perplex, tainic, ascuns, tăinuit, posac, morocănos, taciturn
• păpa - a mânca, a consuma, a irosi, a toca, a risipi
• progresa - a înainta, a propăși, a se dezvolta, a crește, a spori, a evolua, a se perfecționa, a se înnoi
• proliferare - înmulțire, sporire, reproducere
• satâr - topor, secure, tocător
• săpa - a excava, a prăși, a eroda, a roade, a măcina, a ruina, a grava, a sculpta, a submina

Dex trăncăni

• trăncăni1 1 A troncăni (1). 2 (; ; clopot) A bate (170). 3 (; ; căruță) A zdruncina. 4 A vorbi mult și fără rost a flecări, a melița, a pălăvrăgi, a sporovăi, a leorbăi, a tălăpăni (2), a tărămtăti, a tocăni (3), a tolocăni (3), a tonoci (1), a torosi, a troncăi (2), a troncăni (2), a troscoti. 5 A spune minciuni.
• trăncăni2 (; subiectul este calul) A mânca.
• TRĂNCĂNÍ, trăncănesc, IV. și A vorbi mult și fără rost, a îndruga vrute și nevrute; a flecări, a sporovăi. – Tranc + -ăni.
• TRĂNCĂNÍ, trăncănesc, IV. 1. A vorbi mult și fără rost, a îndruga vrute și nevrute; a flecări, a sporovăi. Aide, lăsați gura, c-ați trăncănit destul. REBREANU, R. I 145. Și trăncănea înainte, cu acea exasperantă vervă și uitare de sine a oamenilor bolnavi de limbuție. VLAHUȚĂ, O. A. III 70. Ia nu mai trăncăni și tu de acolo... îi ziseră frații rîzînd. ISPIRESCU, L. 313. ◊ Bătrîna... trăncănește verzi și uscate. ODOBESCU, S. III 120. 2. A face zgomot, lovind anumite obiecte unele de altele; a hodorogi, a troncăni.
• A TRĂNCĂNÍ ~ésc 1. intranz. 1) A vorbi mult și fără rost; a flecări; a pălăvrăgi; a bârfi. 2) v. A TRONCĂNI. 2. tranz. (nimicuri, fleacuri etc.) A debita în număr mare. /tranc + suf. ~ani
• trăncănì v. 1. a face sgomot cu ceva; 2. fam. a vorbi întruna; 3. fig. a bârfi. .
• trăncănésc v. intr. (d. tranca-tranca și rudă cu a zdrăngăni. D. rom. vine ung. trankálni). Flecăresc, fleoncănesc, vorbesc prea mult, bat capu cuĭva: ĭa nu maĭ trăncăni, măĭ! V. troncănesc, turuĭ.

Sinonimul cuvântului trăncăni

Testează-te!