Dicționar de sinonime
Sinonime transcendență
Cuvântul „transcendență” are următoarele sinonime:
transcendență ( substantiv )
- perfecțiune
- superioritate
Sinonime Apropiate
- preponderență - precumpănire, superioritate, prioritate, predominare, ascendență, întâietate, prevalență
- cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
- defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
- deplinătate - desăvârșire, perfecțiune, plenitudine, plinătate, integritate
- desăvârșire - perfecțiune, excelență, deplinătate, împlinire, absolut
Dex transcendență
- transcendență 1 Superioritate marcantă a unei persoane asupra alteia, a unui lucru asupra altuia. 2-5 Însușirea a ceea ce este transcendent (1-4). 6 (În filozofiile religioase) Ipostază a divinității care se află deasupra creațiunilor sale.
- TRANSCENDÉNȚĂ Calitatea de a fi transcendent (1); calitatea gândirii de a elabora concepte transcendentale. – Din transcendance (după transcendent).
- TRANSCENDÉNȚĂ Calitatea unui lucru de a fi transcendent (1); calitatea gândirii de a elabora concepte transcendentale (1). .
- TRANSCENDÉNȚĂ 1. însușirea a ceea ce este transcendent. 2. (în filozofiile religioase) ipostază a divinității, care se află deasupra creațiilor sale. ◊ (în existențialism) situația omului care își depășește condiția lui existențială obișnuită; (p. ext.) condiție a omului ca ființă care depășește natura. ◊ (în fenomenologie) rezultat al datului obiectiv prin actul intențional de conștiință sau prin intuiție. (< fr. transcendance)
- *transcendénță f., pl. e (lat. transcendentia). Fil. Calitatea de a fi transcendent.