Dicționar de sinonime

Sinonime desăvârșire

Cuvântul „desăvârșire” are următoarele sinonime:

desăvârșire ( substantiv )
  • perfecțiune
  • excelență
  • deplinătate
  • împlinire
  • absolut
Alte sinonime:
  • perfecționare
  • plenitudine
  • plinătate
  • plinăciune
  • plineală
  • sublim
  • puritate


Sinonime Apropiate

  • perfecțiune - desăvârșire, absolut, impecabilitate
  • deplinătate - desăvârșire, perfecțiune, plenitudine, plinătate, integritate
  • total - întreg, complet, tot, absolut, deplin, desăvârșit, global, exhaustiv
  • firește - desigur, bineînțeles, precis, absolut, certamente
  • integritate - totalitate, deplinătate, plenitudine, probitate, onestitate, cinste, moralitate
  • întocmai - exact, la fel, aidoma, asemenea, deopotrivă, da, desigur, tocmai, absolut
  • necondiționat - neprecupețit, absolut, total, neîngrădit, categoric, ferm, hotărât, net, cert
  • chiar - întocmai, exact, precis, absolut, încă, tocmai, în plus
  • cusur - defect, deficiență, imperfecțiune, insuficiență, lipsă, lacună, meteahnă, neajuns, scădere
  • defect - lipsă, scădere, deficiență, imperfecțiune, cusur, meteahnă, hibă, neajuns, beteșug
  • desăvârșit - perfect, excelent, ireproșabil, măiestrit, magistral, complet, deplin, absolut, total
  • despotic - tiranic, dictatorial, absolutist, arbitrar, samavolnic, autocratic
  • completare - întregire, împlinire, adăugire, supliment, adaos, anexă
  • garantat - asigurat, sigur, neîndoielnic, precis, categoric, absolut
  • natural - elementar, firesc, curat, pur, nativ, frust, genuin, neamestecat, necorupt

Dex desăvârșire

  • desăvârșire 1 Ducere Ia bun sfârșit îndeplinire, terminare. 2 Cu ~ Cu totul deplin. 3 În ~ De la început până la sfârșit. 4 Perfecțiune.
  • DESĂVÂRȘÍRE, desăvârșiri, Acțiunea de a (se) desăvârși și rezultatul ei. ◊ Cu desăvârșire = cu totul, în întregime, pe deplin; absolut. – desăvârși.
  • desăvârșire f. 1. lucrarea de a desăvârși; 2. rezultatul ei, perfecțiune: ale trupului desăvârșiri OD.
  • desăvârșí 1 A duce la îndeplinire (completând) ceva a realiza, a săvârși, a termina. 2 A ajunge la o formă deplină, definitivă a se împlini. 3-4 A (se) perfecționa.
  • DESĂVÂRȘÍ, desăvârșesc, IV. 1. și A deveni sau a face să devină desăvârșit, perfect; a (se) perfecționa. 2. A face ca o acțiune să capete formă definitivă. ♦ (Rar) A duce la îndeplinire; a realiza, a săvârși, a termina. – De la desăvârșit.
  • DESĂVÂRȘÍ, desăvârșesc, IV. 1. și A deveni sau a face să devină desăvârșit, perfect; a (se) perfecționa. 2. A face ca o acțiune să capete formă definitivă. ♦ (Rar) A duce la îndeplinire; a realiza, a săvârși, a termina. – De + săvârși.


Antonime desăvârșire

  • Desăvârșire ≠ nedesăvârșire


Sinonimul cuvântului desăvârșire

Sinonimul cuvântului desăvârșire


Testează-te!