Sinonime trebălui

Cuvântul „trebălui” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• proceda - a acționa, a lucra, a face, a se manifesta
• servi - a sluji, a oficia, a lucra, a ajuta, a sprijini, a întrebuința, a folosi, a lua, a uza
• sluji - a servi, a ajuta, a lucra, a susține, a favoriza
• spornic - profitabil, economicos, productiv, lucrativ
• faptă - acțiune, realizare, lucrare, ispravă, înfăptuire, act, operă
• filigran - lucrătură (artistică), marcă
• frust - rudimentar, nefasonat, nelucrat, simplu
• funcționa - a activa, a acționa, a lucra, a merge, a ființa
• grosolan - brut, necizelat, nelucrat, neșlefuit, nefinisat, butucănos, bădăran, primitiv, incult
• ispravă - faptă, treabă, lucrare, realizare, reușită, izbândă, succes, aventură, bravură
• înfăptuire - lucrare, realizare, îndeplinire, făurire, producere
• manoperă - lucrare, realizare, executare, intrigă, mașinație, uneltire, cabală
• mănos - roditor, fertil, bogat, îmbelșugat, abundent, profitabil, rentabil, bănos, lucrativ
• meșteri - a lucra, a repara, a executa
• modela - a fasona, a forma, a ajusta, a prelucra

Dex trebălui

• trebălui 1 A folosi. 2 A face tot felul de treburi (26) mărunte (pe lângă gospodărie) a roboti, a oblicări, a orfani. 3 A trebui (14).
• TREBĂLUÍ, trebăluiesc, IV. și A face tot felul de treburi mărunte (pe lângă casă); a roboti. – Treabă + -ălui.4
• TREBĂLUÍ, trebăluiesc, IV. și A face tot felul de treburi mărunte (pe lângă casă); a roboti. – Treabă + -ălui.
• TREBĂLUÍ, trebăluiesc, IV. A face tot felul de treburi mărunte (mai ales pe lîngă casă); a roboti. Doi slujitori trebăluiau în lemnărie subt un șopron. SADOVEANU, O. VII 52. Călugărul prisăcar trebăluia printre stupi, însoțit în toate mișcările lui de un nour de albine. HOGAȘ, DR. II 22. ◊ Pe cînd trebăluia toate cu mare hărnicie, se gîndea. SADOVEANU, P. M. 42. Unul din ei apucă spre păduri, să vadă n-a putea ceva trebălui și pe acolo. CREANGĂ, P. 144.
• A TREBĂLUÍ ~iésc intranz. A se ocupa (fără mare grabă) cu diferite lucruri (mărunte) prin gospodărie; a roboti; a se porăi. /treabă + suf. ~ălui
• trebăluì v. Mold. a face o treabă: n’o putea ceva trebălui p’acolo GR.
• trebăluĭésc v. intr. (d. treabă). Fam. Robotesc, lucrez, fac treabă pin casă: trebăluind de mic copil (Sov. 210).
• TREBĂLUÍ vb. a roboti, (Munt.) a stropoli. (A ~ pe lângă casă.)
• TREBĂLUI a roboti, a stropoli. (A ~ pe lîngă casă.)

Sinonimul cuvântului trebălui

Testează-te!