Sinonime înfăptuire

Cuvântul „înfăptuire” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• faptă - acțiune, realizare, lucrare, ispravă, înfăptuire, act, operă
• lucrare - muncă, activitate, treabă, lucru, realizare, faptă, producție, înfăptuire, scriere
• ispravă - faptă, treabă, lucrare, realizare, reușită, izbândă, succes, aventură, bravură
• manoperă - lucrare, realizare, executare, intrigă, mașinație, uneltire, cabală
• cultură - instrucție, învățătură, studii, cunoștințe, carte, pricopseală, lucrare, creștere, producere
• acțiune - faptă, lucrare, realizare, proces, pâră, intrigă, fabulație, temă, tramă
• operă - creație, lucrare, scriere, producție, op, realizare, acțiune, faptă, manifestare
• prestație - realizare, acțiune, desfășurare
• proliferare - înmulțire, sporire, reproducere
• finalizare - realizare, concretizare, fructificare, încheiere, sfârșit, terminare
• fotocopie - facsimil, reproducere, xerox
• imagine - reprezentare, înfățișare, tablou, chip, reproducere, icoană
• lucrătură - realizare, execuție, uneltire, urzeală, complot, mașinație
• machetă - model, tipar, reproducere (mică)
• operație - intervenție, acțiune, lucrare, afacere, tranzacție, calcul, socoteală

Dex înfăptuire

• înfăptuire 1 Aducere la îndeplinire a unui plan realizare. 2 Transpunere în realitate a unui gând, a unui vis. 3 Operă realizată.
• ÎNFĂPTUÍRE, înfăptuiri, Acțiunea de a înfăptui și rezultatul ei; realizare, îndeplinire; operă realizată. – înfăptui.
• ÎNFĂPTUÍRE, înfăptuiri, Acțiunea de a înfăptui și rezultatul ei; îndeplinire, realizare; (concretizat) operă realizată. Înfăptuirile regimului de democrație populară.
• înfăptui 1 A aduce la îndeplinire a unui plan a îndeplini, a realiza. 2 A transpune în realitate ceva gândit, visat. 3 A se ~ de zi A se lumina.
• ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc, IV. A aduce la îndeplinire; a realiza, a îndeplini. – În + făptui.
• ÎNFĂPTUÍ, înfăptuiesc, IV. A aduce la îndeplinire, a transpune în viață, în fapt; a îndeplini, a realiza. () Măreața operă de construire a socialismului se înfăptuiește cu participarea activă și permanentă a milioanelor de oameni ai muncii. SCÎNTEIA, 1953, 2581.
• A ÎNFĂPTUÍ ~iésc tranz. (planuri, idei etc.) A transforma în fapt; a face să devină real; a realiza; a efectua. /în + a făptui
• *înfăptuĭésc v. tr. (în și fapt). Lit. Rar. Realizez, împlinesc.
• înfăptui ( 1 și 3 înfăptuiesc, înfăptuiască)
• ÎNFĂPTUÍRE s. 1. v. executare. 2. v. realizare. 3. v. îndeplinire. 4. v. făurire. 5. producere, realizare. (După ~ Unirii.)

Antonime înfăptuire

• Înfăptuire ≠ neînfăptuire

Sinonimul cuvântului înfăptuire

Testează-te!