Dicționar de sinonime
Sinonime ultragiat
Cuvântul „ultragiat” are următoarele sinonime:
ultragiat ( adjectiv )
- jignit
- insultat
- ofensat
- vexat
- atins
- rănit
- lezat
- calomniat
- dezonorat
Sinonime Apropiate
- umilitor - înjositor, jignitor, ofensator, degradant
- sac - rucsac, traistă, raniță, geantă, valiză, sacoșă
- șindrilă - șiță, draniță
- umilit - umil, smerit, supus, înjosit, desconsiderat, dezonorat
- virgin - cast, inocent, pur, nevinovat, feciorelnic, neexplorat, neatins, intact
- zaharisit - ramolit, senil, îmbătrânit, degradat
- frontieră - graniță, hotar, demarcație, limită
- hotar - graniță, frontieră, hat, răzor, mejdină, margine, limită, capăt, regiune
- intact - neatins, neștirbit, întreg, nevătămat, teafăr
- intangibil - inviolabil, de neatins, neschimbabil, inalterabil
- înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
- întreg - complet, integral, deplin, neatins, total, intact, neștirbit, nestricat, sănătos
- libertate - independență, neatârnare, slobozenie, suveranitate, autonomie
- margine - extremitate, capăt, limită, marjă, hotar, frontieră, graniță, periferie, mahala
- necercetat - necunoscut, neexplorat, virgin, neatins
Dex ultragiat
- ULTRAGIÁT, -Ă, ultragiați, -te, Insultat, jignit, ofensat. – ultragia.
- ULTRAGIÁ, ultragiez, I. A insulta pe un reprezentant al autorității în exercițiul funcțiunii, a comite un ultraj; a jigni, a insulta, a ofensa etc. (grav) pe cineva. – Din ultragiu (după outrager).
- ULTRAGIÁ, ultragiez, I. A insulta pe un reprezentant al autorității aflat în exercițiul funcțiunii sau pentru acte săvîrșite în exercițiul funcțiunii; a jigni, a insulta, a ofensa.
- ULTRAGIÁ I. A insulta (un reprezentant al autorității) în exercițiul funcțiunii; a ataca, a jigni, a ofensa. .
- ULTRAGIÁ tr. a săvârși un ultraj; (p. ext.) a jigni, a ofensa, a insulta. (după fr. outrager)
- A ULTRAGIÁ ~éz tranz. livr. (mai ales o persoană oficială aflată în exercițiul funcțiunii) A insulta prin vorbe și acțiuni amenințătoare; a supune unui ultraj; a ofensa în mod grav. /Din ultragiu
- *ultragiéz v. tr. (fr. outrager; it. oltraggiare). Aduc injuria cea maĭ gravă cu fapta saŭ cu vorba. Insult un funcționar în exercițiu funcțiuniĭ. Fig. Mînuĭesc prost, jignesc: a ultragia arta, morala.
- ultragia (i-a) ( 3 și ultragiază, 1 ultragiem, ultragiind)
- ultragiez, -giază 3, -gieze 3 , -giam 1 , -giind , -giere
- ULTRAGIÁT adj. v. jignit.