Dicționar de sinonime
Sinonime ursită
Cuvântul „ursită” are următoarele sinonime:
ursită ( substantiv )
- soartă
- ursitoare
- destin
- fatalitate
- menire
- noroc
- predestinare
- zodie
- predeterminație
- striște
- dată
- făcut
- noroceală
- norocire
- orândă
- parte
- rânduială
- scrisă
- soroc
- sorocire
- ursă
- urseală
- predestinație
- preursire
- preursită
- triște
- proorizmos
- stea
Sinonime Apropiate
- soartă - destin, ursită, fatalitate, scrisă, noroc, predestinare, zodie, situație, stare
- fatalitate - soartă, destin, ursită, predestinare, menire, nenorocire, nefericire, ghinion, prăpăd
- stea - astru, planetă, vedetă, star, celebritate, soartă, destin, ursită, noroc
- zodie - planetă, constelație, stea, destin, ursită, soartă
- menire - chemare, rol, misiune, rost, scop, sens, țel, destin, noroc
- destin - soartă, menire
- râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
- scop - menire, rol, rost, obiectiv, ței, țintă, sens, finalitate, destinație
- sinistru - oribil, lugubru, odios, groaznic, funest, dezastru, catastrofă, nenorocire
- tragedie - piesă, dramă, operă dramatică, dezastru, calamitate, catastrofă, nenorocire, durere
- fatalism - predestinație, destin
- flagel - nenorocire, dezastru, pacoste, calamitate, boală, epidemie, ciumă
- grozăvie - nenorocire, calamitate, oroare, flagel, dezastru, năpastă, prăpăd, pustiire, sinistru
- hazard - întâmplare, soartă, destin, loterie
- lovitură - izbitură, coliziune, tamponare, ciocnire, nenorocire, necaz, neșansă, ghinion, noroc
Dex ursită
- URSÍTĂ, ursite, (În concepțiile mistice) 1. Soartă, destin; fatalitate. Sora mea, ursita noastră nu-i ursita celorlalte, Între noi și lumea largă sînt atîtea ziduri nalte. EFTIMIU, Î. 26. O zi va veni, cît de tîrziu, cînd ursitele glorioase ce el a visat pentru nație se vor îndeplini. BĂLCESCU, O. II 228. ◊ (Regional) A face (cuiva) pe (sau de) ursită = a vrăji pe cineva (pentru a-i lua soțul, soția, iubitul). Află mata, domnule căpitan, că și de ursită mi-a făcut. SADOVEANU, O. VIII 186. Băbătia lui... nu știu ce avea... ba-i e făcut de năjit, ba că-i e făcut de ursită, ba că-i e făcut de plînsori. CREANGĂ, P. 111. La răchita răsădită Face-o babă pe ursită. ȘEZ. III 124. 2. Ursitoare (1). (Poetic) A, dac-a ta viață De asprele ursite nu ar fi fost curmată. ALEXANDRESCU, M. 27.
- URSÍTĂ ~e f. 1) (în concepțiile mistice) Forță supranaturală care se crede că predetermină desfășurarea evenimentelor; soartă; destin; fatalitate. ◊ A face cuiva de ~ a face vrăji de dragoste. 2) v. URSITOARE. /v. a ursi
- ursită f. 1. soartă, destin: cartea ursitei; 2. iubita sau mireasa hotărîtă de soartă (flăcăii și fetele crezând în influența norocului asupra vieții): tu ești a mea ursită POP.; 3. pl. ursitoare: ursitele le dăruise cu patima jocului ISP.; 4. o boală băbească a femeilor îngreunate sau lăuze (cărora «li s’a făcut de ursită»). .
- ursítă f., pl. e (d. ursesc). Soartă: cum mĭ-a fi ursita. Poet. Logodnic, logodnică: tu eștĭ a mea ursită.