Dicționar de sinonime
Sinonime viclenie
Cuvântul „viclenie” are următoarele sinonime:
viclenie ( substantiv )
- adulter
- infidelitate
- înșelăciune
- necredință
- ipocrizie
- șmecherie
- dol
- subterfugiu
- șiretenie
- șireție
- duplicitate
- falsitate
- fățărnicie
- minciună
- perfidie
- prefăcătorie
- vicleșug
- fariseism
- machiavelism
- tartuferie
- tartufism
- machiaverlâc
- fățărie
- prefăcanie
- prefăcătură
- procleție
- iezuitism
- mascaradă
- rea-credință
- stratagemă
- șiretlic
- tertip
- truc
- solomonie
- mișculanță
- marafet
- măiestrie
- chichiță
- chițibuș
- manevră
- merchez
- trădare
Sinonime Apropiate
- șiretlic - truc, șmecherie, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, tertip
- truc - șiretlic, subterfugiu, vicleșug, tertip, stratagemă, șmecherie
- șiretenie - viclenie, perfidie, ipocrizie, falsitate, șmecherie
- stratagemă - subterfugiu, șiretlic, tertip, vicleșug
- șmecherie - șiretlic, subterfugiu, trac, șiretenie, tertip
- mascaradă - prefăcătorie, farsă, duplicitate, ipocrizie, viclenie, glumă, festă, păcăleală, caraghioslâc
- minciună - neadevărat, denaturare, falsificare, scorneală, plăsmuire, duplicitate, ipocrizie, viclenie, perfidie
- infidelitate - necredință, trădare, adulter, inexactitate, alterare, schimbare, denaturare
- adulter - infidelitate, necredință, trădare (de soț)
- perfidie - fățărnicie, falsitate, nesinceritate
- trădare - infidelitate, necredință, vindere
- falsitate - neadevăr, inexactitate, înșelătorie, denaturare, plăsmuire, escamotare, minciună, deformare, ipocrizie
- chichiță - șiretlic, subterfugiu
- duplicitate - fățărnicie, ipocrizie
- fofârlică - șmecherie, minciună, înșelăciune
Dex viclenie
- VICLENÍE, viclenii, Însușirea de a fi viclean; faptă, comportare de om viclean; perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleșug. ♦ Dol. ♦ (Cu sens atenuat) Șiretenie, șmecherie, șiretlic; stratagemă. – Viclean + -ie.
- VICLENÍE, viclenii, Însușirea de a fi viclean; faptă, purtare de om viclean; perfidie, ipocrizie, falsitate, vicleșug. ♦ (Cu sens atenuat) Șiretenie, șmecherie, șiretlic; stratagemă. – Viclean + -ie.
- VICLENÍE, viclenii, Însușirea de a fi viclean; faptă, purtare de om viclean; perfidie, falsitate, trădare; (cu sens atenuat, uneori cu o nuanță de simpatie) șiretenie, șiretlic, stratagemă. Zîmbetului îi atribuiam numai viclenie. SADOVEANU, O. VIII 211. Avea niște ochi fără nici un amestec de viclenie. GALACTION, O. I 85. Hei, dragele mele vere, zice spînul, cu viclenia lui obicinuită. CREANGĂ, P. 209. Dacă vreți să aveți o idee despre vicleniile lui politice, ascultați. BOLINTINEANU, O. 252. ◊ A o întoarce la viclenie (sau la șiretlic) întoarce (II 1).
- VICLENÍE ~i f. 1) Caracter viclean; perfidie. 2) Manifestare de om viclean; manevră iscusită prin care se înșală buna-credință a cuiva: hârtie; șiretenie; tertip; stratagemă; truc. /viclean + suf. ~ie
- viclenie f. 1. trădare, perfidie: le pornește sufletul la viclenii și la răutăți OD.; 2. șiretlic.
- vicleníe f. (d. viclean). Perfidie. Faptă de om viclean. – Vechĭ hitl-.
- VICLENÍE s. v. adulter, infidelitate, înșelăciune, necredință.
- VICLENÍE s. 1. v. ipocrizie. 2. v. șmecherie. 3. v. dol. 4. v. subterfugiu.