Dicționar de sinonime
Sinonime viorea
Cuvântul „viorea” are următoarele sinonime:
viorea ( substantiv )
- toporaș
- violetă
- violă
- călțunaș
- cârligel
- cocoșel
- garoafă
- găurea
- micsandră
- micșunea
- nemțoaică
- tămâioară
- vioară
- floare-domnească
- flori-mărunte
- flori-mărunțele
- zambilă-de-câmp
- viorică
- micșunea-de-munte
- toporași
- viorele sălbatice = colțunii-popii
- viorea-galbenă = micsandră
- foaltine
- șiboi
- levcoaie-galbenă
- vioară-galbenă
- scila
- mereoară
- zambilă
- rujă
Sinonime Apropiate
- micșunea - viorea, toporaș, micsandră, nopticoasă
- micsandră - micșunea
- sacramental - sacru, sfințit, consacrat, inviolabil
- sacrosanct - sfânt, inviolabil, sfințit, sacru
- scripcă - vioară
- șovăi - a ezita, a se codi, a pregeta, a sta în cumpănă, a oscila, a fluctua, a se împletici, a se clătina
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- violină - vioară, scripcă
- fluctua - a oscila, a varia, a se schimba, a fi instabil, a fi mobil
- fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
- iacint - zambilă
- imunitate - inviolabilitate, intangibilitate
- încălca - a invada, a cotropi, a năpădi, a uzurpa, a nesocoti, a călca, a viola, a se abate, a contraveni
- inconsecvent - nestatornic, schimbător, capricios, inconstant, oscilant, instabil, nehotărât, neserios, labil
- intangibil - inviolabil, de neatins, neschimbabil, inalterabil
Dex viorea
- VIORÉA, -ÍCĂ, viorele, 1. Toporaș. 2. Plantă erbacee din familia liliaceelor, din al cărei bulb cresc două-trei frunze lunguiețe și o tulpină cu flori albastre, roz sau albe (Scilla bifolia). – Vioară2 + -ea, -ică.
- VIORÉA, -ÍCĂ, viorele, 1. Toporaș. 2. Plantă erbacee din familia liliaceelor, din al cărei bulb cresc două-trei frunze lunguiețe și o tulpină care poartă flori albastre, roz sau albe (Scilla bifolia). – Vioară2 + -ea, -ică.
- VIOREÁ, -ÍCĂ, viorele, 1. Nume dat mai multor plante erbacee din familia violaceelor, dintre care cea mai cunoscută este o specie sălbatică, cultivată și în grădină, cu flori violacee și cu miros plăcut (Viola odorata); violă, violetă. Un pîlc întins de viorele îmi trimise pe aripioara unei adieri mireasma lor gingașă. SADOVEANU, O. VII 367. Frumoasă ești, pădurea mea... Cînd de subt frunze moarte ies În umbră viorele. TOPÎRCEANU, B. 8. Crinii și viorelele. nici la degetul cel mic al ei nu le punea. ISPIRESCU, L. 352. ◊ (În personificări) Vin țînțarii, lăutarii, gîndăceii, cărăbușii, Iar mireasa viorică i-aștepta-ndărătul ușii. EMINESCU, O. I 87. ◊ (În metafore) Ochi frumoși, ochi viorele, Numai voi mi-ați stins norocul. IOSIF, T. 94. 2. Plantă erbacee din familia liliaceelor, din al cărei bulb cresc două-trei frunze lunguiețe și tulpina care poartă flori albastre, roz sau albe (Scilla bifolia).
- VIOREÁ ~éle f. Plantă erbacee de primăvară din familia liliaceelor, cu flori violete (mai rar roz sau albe). /vioară + suf. ĕa
Sinonimul cuvântului viorea