Dicționar de sinonime
Sinonime îmbuiba
Cuvântul „îmbuiba” are următoarele sinonime:
îmbuiba ( verb )
- a se ghiftui
- a se îndopa
Alte sinonime:
- a [se] ghiftui
- a [se] îndopa
- a [se] crivi
- a [se] încătărăma
- huzuri
- a huzuri
- a ghiftui
- a îndopa
- a sătura
- a satura
Sinonime Apropiate
- ghiftui - a se îmbuiba, a se îndopa, a se sătura
- îmbuibat - ghiftuit, îndopat, sătul, saturat
- răsfățat - alintat, răzgâiat, capricios, prost-crescut, îmbuibat, satisfăcut, arogant
- saț - îndestulare, îmbuibare, satisfacere, saturare
- huzur - lăfăire, trândăvie, îmbuibare, belșug, bunăstare
Dex îmbuiba
- îmbuiba 1 ( stomac) A umple până la refuz cu mâncare. 2 A oferi cuiva totul, Iară măsură. 3 A dormi peste măsură. 4-5 (A da cuiva să mănânce și să bea sau) a mânca și a bea peste măsură a (se) ghiftui, a (se) îndopa. 6-7 A (se) îmbiba. 8 ( plante care cresc într-o regiune umedă) A se înmulți. 9 A se extinde peste măsură.
- ÎMBUIBÁ, îmbúib, I. și A mânca și a bea sau a da să mănânce și să bea peste măsură, a (se) ghiftui; a (se) îndopa. –
- ÎMBUIBÁ, îmbúib, I. și A mânca și a bea (sau a da să mănânce și să bea) peste măsură, a (se) ghiftui; a (se) îndopa. –
- A ÎMBUIBÁ îmbúib tranz. A face să se îmbuibe; a ghiftui. / Orig. nec.
- A SE ÎMBUIBÁ mă îmbúib intranz. 1) A se îndopa cu mâncare și băutură; a se ghiftui. 2) A trăi în belșug. /Orig. nec.
- îmbuibà v. 1. a (se) îndopa; 2. fig. a se face arogant. .
- ÎMBUIBẮ, îmbúib, I. A se ghiftui cu mîncări și băuturi; a se îndopa; a trăi în belșug excesiv, a avea din toate mai mult decît trebuie. huzuri. Domnul Tudose... se îmbuiba cu carne friptă dimineața. PAS, Z. I 132. Vulturii... se răped la stîrvuri și se îmbuibă cu mortăciuni. ODOBESCU, S. III 16. ◊ Ospăț ce ne îmbuibă pîntecele și ne strică sănătatea. NEGRUZZI, S. I 253.
- îmbúĭb, a -á v. tr. (cp. cu lat. bubia, gurguĭu țîțeĭ. V. și buĭb). Îndop, satur de banĭ și de toate. V. refl. Mă îndop, mă satur de banĭ și de fericire.
- ÎMBUIBÁ vb. 1. a (se) ghiftui, a (se) îndopa, (prin Transilv. și Maram.) a (se) crivi, (Olt.) a (se) încătărăma. (S-a ~ cu mâncare.) 2. v. huzuri.