Sinonime înfiera

Cuvântul „înfiera” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• condamna - a pedepsi, a osândi, a sancționa, a dezaproba, a blama, a înfiera, a mustra, a vesteji
• dezaproba - a condamna, a înfiera, a osândi, a reproba, a repudia, a blama, a dezavua, a nu fi de acord, a contrazice
• veșteji - a se ofili, a se fana, a se usca, a stigmatiza, a înfiera, a condamna
• blam - înfierare, dezaprobare, reaprobare, vestejire, condamnare
• condamnabil - criticabil, blamat, vinovat, reprobabil
• criticabil - condamnabil, nepermis, blamabil, regretabil, reprobabil
• oprobiu - reprobare, dezaprobare, condamnare, dispreț, rușine
• stigmatiza - a înfiera, a dezonora, a defăima
• condamnat - osândit, pedepsit, sancționat, nevindecabil, incurabil
• critica - a biciui, a reproșa, a blama, a condamna
• descalifica - a compromite, a dezaproba, a dezonora, a reproba, a exclude, a elimina, a înlătura
• pieri - a muri, a deceda, a se stinge, a se ofili, a se veșteji, a se usca, a dispărea, a se pierde, a se risipi
• regretabil - supărător, neplăcut, condamnabil
• seca - a usca, a asana, a se evapora, a se istovi, a se vlăgui, a se pierde, a se veșteji
• vitupera - a condamna, a critica, a dojeni, a reproșa

Dex înfiera

• înfiera1 înfira
• înfiera2 1 A însemna un condamnat, animal, un arbore cu fier înroșit. 2 A condamna cu severitate. 3 A defăima în public. 4 (Rar; înfera) A îmbrăca sau a lega în fier a fereca.
• ÎNFIERÁ, înfierez, I. 1. A însemna un animal cu ajutorul fierului înroșit. 2. A condamna cu toată severitatea, a osândi în public; a stigmatiza. – În + fier.
• ÎNFIERÁ1, înfierez, I. 1. A aplica pe corpul unui animal un fier înroșit în foc, pentru a-i face un semn distinctiv. () După două luni de la nașterea mînzului se înfierează... la șold. I. IONESCU, D. 534. ◊ (Cu privire la oameni, în special la sclavi) Să faci așa ca cei doi cumnați ai mei să nemerească la castel și, în schimbul laptelui de mistrețe, să primească să-mi fie robi și să-i înfierez. VISSARION, B. 66. Ea-l chemă la sine și, cu un fier ce l-a fost ars în foc, îl înfieră la mîna dreaptă. RETEGANUL, P. IV 37. 2. A condamna cu toată severitatea, a osîndi în public, a stigmatiza, a veșteji. a înfierat cu putere pe boierii cosmopoliți, fără patrie, turciți și franțuziți, după cum le dictau interesele. SCÎNTEIA, 1952, 2540. – Pronunțat: -fie-.
• ÎNFIERÁ2, 3 înfierează, I. (Regional, despre barbă și despre mustăți) A începe să crească; a se ivi, a miji. Era un fecior cu mustața abia infierîndu-i. SADOVEANU, O. L. 94. Întorcea un zîmbet frumos ca de fată și abia începea să-i înfiereze mustăcioara. id. B. 58. – Pronunțat: -fie-.

Sinonimul cuvântului înfiera

Testează-te!