Dicționar de sinonime
Sinonime înfricoșător
Cuvântul „înfricoșător” are următoarele sinonime:
înfricoșător ( adjectiv )
- groaznic
- îngrozitor
- cumplit
- atroce
- înfiorător
- înspăimântător
- oribil
- spăimântător
- spăimos
- spăimântos
- cutremurător
- fioros
- grozav
- macabru
- monstruos
- sângeros
- teribil
- zguduitor
- abominabil
- terifiant
- terific
- rău
- aprig
- nebun
- sălbatic
- violent
- crunt
- inspăimântător
- de temut
Sinonime Apropiate
- cutremurător - cumplit, groaznic, fioros, grozav, înspăimântător, teribil, zguduitor, monstruos, terifiant
- atroce - cumplit, teribil, groaznic, crunt, îngrozitor, fioros, înspăimântător, înfiorător
- fioros - groaznic, îngrozitor, înfiorător, cumplit, feroce, crunt, teribil, înspăimântător
- groaznic - îngrozitor, înfiorător, înspăimântător, înfricoșător, teribil, oribil, colosal, extraordinar, fenomenal
- grozav - groaznic, fioros, cumplit, înfiorător, oribil, teribil, atroce, crunt, infernal
- îngrozitor - groaznic, teribil, cumplit, grozav, fioros, oribil, zguduitor, terifiant
- înfiorător - groaznic, îngrozitor, cutremurător, cumplit, atroce
- crâncen - cumplit, crud, groaznic, crunt, teribil, inuman, nemilos, sălbatic, sângeros
- cumplit - groaznic, teribil, infernal, îngrozitor, crâncen, crud, inuman, nemilos, sălbatic
- crunt - aspru, crud, crâncen, sălbatic, groaznic, nemilos, sângeros
- răutate - neomenie, violență, brutalitate, cruzime, sălbăticie, maliție, venin, cinism, sarcasm
- feroce - crud, sălbatic, nemilos, atroce, sadic, fioros, crâncen
- hidos - dezgustător, urât, monstruos, groaznic, oribil, hâd, slut, pocit, desfigurat
- bestial - sălbatic, feroce, cumplit, fioros, animalic
- catastrofal - îngrozitor, groaznic, dezastruos, fatal, teribil
Dex înfricoșător
- înfricoșător, ~oare 1 Care inspiră frică abominabil, înfricoșat (1). 2 Teribil.
- ÎNFRICOȘĂTÓR, -OÁRE, înfricoșători, -oare, Care provoacă sau inspiră frică; îngrozitor, înspăimântător, abominabil, groaznic. – Înfricoșa + -ător.
- ÎNFRICOȘĂTÓR, -OÁRE, înfricoșători, -oare, Care deșteaptă frica, care înspăimîntă; îngrozitor, teribil. Nu știu ce înfricoșătoare presimțiri... au venit și au sfîșiat biata sa inimă. NEGRUZZI, S. I 28. ◊ (Adverbial) E înfricoșător să-l vezi noaptea sus, pe comandă, cum privește, nemișcat, infinitul mării. DUNĂREANU, CH. 56.
- ÎNFRICOȘĂTÓR2 ~oáre (~óri, ~oáre) Care înfricoșează; în stare să provoace frică; înspăimântător; îngrozitor; înfiorător; sinistru. Întuneric ~. /a înfricoșa + suf. ~ător
- ÎNFRICOȘĂTÓR1 adv. Într-un mod care provoacă frică. /a înfricoșa + suf. ~ător
- înfricoșător
- înfricoșez, -șează 3, -șam 1 , -șător
- ÎNFRICOȘĂTÓR adj. 1. v. groaznic. 2. v. îngrozitor. 3. v. cumplit. 4. v. atroce.