Dicționar de sinonime
Sinonime îngustime
Cuvântul „îngustime” are următoarele sinonime:
îngustime ( substantiv )
- strâmtoare
- reducere
- mărginire
- limitare
Alte sinonime:
- meschinărie
- strâmtețe
- strâmtime
- strâmteală
- strâmtorare
- strâmtură
- strânsoare
- micime
- subțirime
- lipsă de orizont
Sinonime Apropiate
- strâmtoare - defileu, chei, pas, trecătoare, îngustime, impas, încurcătură, dificultăți, presiune
- meschinărie - îngustime, mărginire, egoism
- demarcație - delimitare, precizare, circumscriere, mărginire
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- miopie - vedere scurtă, miopism, mărginire, stupiditate, prostie, nerozie
- bonificație - rabat, reducere, scăzământ, facilități (de plată)
- contragere - strângere, reducere, contracție, sinteză
- zor - grabă, urgență, febrilitate, însuflețire, sârguință, elan, necesitate, nevoie, strâmtoare
Dex îngustime
- îngustime 1 Caracteristică a unor obiecte de a fi înguste. 2 Lipsă de orizont a spiritului uman mărginire. 3 Mediocritate. 4 Loc îngust strâmtoare. 5 Parte îngustă a unui obiect.
- ÎNGUSTÍME, îngustimi, Însușirea de a fi îngust. ♦ (Cu determinările „de spirit”, „de vederi”, „de orizont” etc.) Lipsă de orizont, mărginire, mediocritate (în gândire, concepții etc.). – Îngust + -ime.
- ÎNGUSTÍME, îngustimi, 1. Însușirea de a fi îngust. Îngustimea cărării. 2. Lipsă de orizont, incapacitate de a concepe ceva în mare. Îngustime de vederi.
- ÎNGUSTÍME ~i f. 1) Capacitatea de a fi îngust. 2) fig. Neputința de a concepe ceva de amploare; mărginire. /îngust + suf. ~ime
- îngustime f. 1. calitatea celor înguste; 2. fig. lipsă de lățime: îngustime de minte.
- îngustíme f. Proprietatea de a fi îngust. Fig. Îngustime de minte, de spirit, prostie.
- ÎNGUSTÍME s. (rar) strâmtețe, strâmtime, strâmtoare, (înv. și reg.) strâmteală, (înv.) strâmtorare, strâmtură, strânsoare. (~ unui loc.)
- ÎNGUSTÍME s. v. mărginire, meschinărie.
- îngustime MĂRGINIRE. MESCHINĂRIE.
- ÎNGUSTIME (rar) strîmtețe, strîmtime, strîmtoare, ( și ) strîmteală, strîmtorare, strîmtură, strînsoare. (~ unui loc.)
Antonime îngustime
- Îngustime ≠ lățime