Dicționar de sinonime

Sinonime însenina

Cuvântul „însenina” are următoarele sinonime:

însenina ( verb )
  1. a se lumina, a se deschide, a se limpezi
  2. a se împăca, a se înveseli, a se liniști
Alte sinonime:
  • a se însori
  • a se răzbuna
  • a se tistăli
  • lumina
  • a lumina
  • a înveseli
  • a liniști


Sinonime Apropiate

  • răzbuna - a se lumina, a se însenina, a se limpezi, a se răfui, a se revanșa, a plăti, a pedepsi
  • lumina - a străluci, a radia, a lud, a iradia, a scânteia, a sclipi, a se însenina, a se limpezi, a se răzbuna
  • pacifica - a liniști, a împăca, a aplana
  • îmbuna - a îmblânzi, a îndupleca, a liniști, a împăca, a potoli, a calma
  • împăca - a domoli, a liniști, a calma, a îmbuna, a împăciui, a mulțumi, a satisface, a (se) reconcilia, a cădea de acord
  • lămuri - a explica, a clarifica, a limpezi, a lumina, a preciza, a elucida, a edifica, a desluși, a rezolva
  • nepotolit - neastâmpărat, neliniștit, nebunatic, zvăpăiat, zburdalnic, nestins, neîmpăcat, aprig, vajnic
  • aplana - a potoli, a pacifica, a liniști, a împăca
  • potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
  • progresist - înaintat, modern, avansat, luminat
  • răsuflătoare - aerisire, deschidere, gaură
  • reconcilia - a (se) împăca, a concorda, a se armoniza
  • satisfacție - mulțumire, bucurie, plăcere, împăcare
  • sedativ - calmant, liniștitor
  • sprânceană - fâșie, creastă, muchie (de deal, pădure, lumină)

Dex însenina

  • însenina 1 vru ( cer, vreme) A deveni senin a se limpezi, a se lumina. 2-5 (; oameni) (A face să devină sau) a deveni (vesel sau) liniștit 6 (; persoane) A apărea pe neașteptate.
  • ÎNSENINÁ, înseninez, I. 1. (Despre cer, vreme etc.; la 3) A deveni senin. 2. și (Despre oameni, despre psihicul lor) A deveni sau a face să devină senin, liniștit, vesel; a (se) înveseli, a (se) lumina. – inserenare.
  • ÎNSENINÁ, înseninez și insenín, I. 1. (Despre cer, despre vreme, atmosferă) A deveni senin (prin împrăștierea norilor). Aerul se-nsenina, Și cerul se lumina. ALECSANDRI, O. 119. ◊ Tu cu ochii faci belele; Intri-n cas’, se luminează, Ieși afar’, se-nseninează. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 40. 2. (Despre om sau despre fața, privirea lui) A deveni liniștit, pașnic, vesel; a se liniști, a se potoli. Fața i se însenină la ideea unei izbînzi atît de lesnicioase. NEGRUZZI, S. I 169. Trimise atunci de spuse în toate părțile, ca să se însenineze și să se liniștească duhurile turburate și înspăimîntate. BĂLCESCU, O. II 109. ◊ (Rar) Blînda armonie a versurilor lui ne-a încîntat anii, înălțîndu-ne și înseninîndu-ne. SADOVEANU, E. 73. Și dacă stele bat în lac Adîncu-i luminîndu-l, E ca durerea mea s-o-mpac Înseninîndu-mi ghidul. EMINESCU, O. I 193.


Antonime însenina

  • A însenina ≠ a înnora
  • A (se) însenina ≠ a (se) înnegura, a (se) înnora, a (se) întuneca


Sinonimul cuvântului însenina

Sinonimul cuvântului însenina


Testează-te!