Dicționar de sinonime

Sinonime întrece

Cuvântul „întrece” are următoarele sinonime:

întrece ( verb )
  1. a depăși, a devansa, a exceda, a o lua înainte
  2. a se înfrunta, a se măsura, a se confrunta
  3. a birui, a bate, a învinge
Alte sinonime:
  • depăși
  • a trece
  • a covârși
  • a eclipsa
  • birui
  • a dispune
  • a lăsa
  • lupta
  • a se încerca
  • a se pune
  • a se prinde
  • întâlni
  • a înfrânge
  • a dovedi
  • a prididi
  • a rămâne
  • a răpune
  • a răzbi
  • a supăra
  • a supune
  • a dobândi
  • a frânge
  • a pobedi
  • a răzbate
  • a sparge
  • a tâmpi
  • a vinci
  • a se bate
  • a se lupta
  • a se întâlni
  • a lăsa în urmă
  • a se alinta
  • a se copilări
  • a se izmeni
  • a face fasoane


Sinonime Apropiate

  • lupta - a se bate, a se război, a se înfrunta, a se combate, a se întrece, a se măsura, a se sili, a se strădui, a se sforța
  • covârși - a copleși, a întrece, a năpădi, a depăși, a învinge, a birui, a înfrânge, a doborî, a răzbi
  • depăși - a întrece, a devansa, a răzbi, a surmonta, a învinge, a înfrânge
  • răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
  • răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde
  • birui - a învinge, a izbândi, a înfrânge, a răzbi, a depăși
  • câștiga - a profita, a dobândi, a beneficia, a obține, a cuceri, a repurta, a învinge, a birui, a bate
  • devansa - a depăși, a întrece
  • confruntare - competiție, concurs, întrecere, conflict, înfruntare, opunere
  • hărțuială - harță, încăierare, confruntare, ciocnire, înfruntare
  • biruință - învingere, victorie, izbândă, succes
  • combate - a lupta, a se bate, a înfrunta, a critica, a susține
  • competiție - concurs, întrecere, confruntare, examen
  • concura - a se întrece, a candida, a se confrunta
  • concurs - competiție, întrecere, concurență, confruntare, examen, ajutor, sprijin, colaborare

Dex întrece

  • întrece 1 A depăși pe cineva în mers, lăsându-l în urmă. 2 A dovedi superioritate față de cineva într-o anumită privință a exceda, a covârși, a depăși. 3 A trece peste o anumită limită. 4-5 (A fi sau) a avea mai mult decât trebuie a prisosi. 6 A răsfăța. 7 A mângâia. 8 A căuta să se depășească unul pe altul a concura, a rivaliza. 9 A se ~ cu gluma (sau vorba, deochiul, nebuniile ) A depăși limitele bunei- cuviințe. 10 A exagera. 11 Se ~ cu dracu în fugă Aleargă foarte repede. 12-13 A se ~ în apă rece (A fi sau) a deveni impertinent. 14 A te ~ în păhară, Poți să fii și de ocară A câștiga întrecerea la băutură nu este lăudabil. 15 A se ~ (cu firea) A se copilări. 16 A face mofturi. 17 A fi nesuferit a se fasoli, a se izmeni. 18 A face ceva în mod exagerat. 19-20 (Propriu) A face ceva mai bine (decât altcineva sau) decât sine însuși.
  • ÎNTRÉCE, întréc, III. 1. A depăși pe cineva în mers, a lăsa în urmă. 2. A dovedi superioritate față de cineva într-o anumită privință; a depăși. ♦ A căuta să se depășească unul pe altul. ◊ Pe întrecute = căutând să se depășească unul pe altul; care mai de care. 3. A trece peste o anumită limită; a fi (sau a avea) mai mult decât trebuie, a prisosi ◊ De întrecut = mai mult decât trebuie, de prisos. ◊ A se întrece cu gluma (sau cu șaga, rar, cu vorba) = a depăși limitele bunei-cuviințe; a împinge lucrurile prea departe, a exagera. – În + trece.


Sinonimul cuvântului întrece

Sinonimul cuvântului întrece


Testează-te!