Sinonime șezut

Cuvântul „șezut” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• fund - dos, spate, șezut, bază, temelie, temei, tocător, cârpător, taler
• dos - spate, șezut, fund
• sabordaj - autoscufundare (a navei)
• temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
• temelie - fundație, bază, fundament
• vital - esențial, fundamental, indispensabil
• feudă - moșie, latifundii, domeniu, proprietate, fief
• fond - conținut, bază, miez, mijloc, esență, nucleu, sâmbure, fundal, sumă
• fundament - fundație, temelie, temei, bază
• fundac - fundătură
• greși - a se înșela, a da greș, a confunda, a încurca, a sminti, a rătăci, a păcătui, a călca legea
• groapă - scobitură, adâncitură, bortă, mormânt, râpă, surpătură, scufundătură
• impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
• închide - a încuia, a fereca, a zăvorî, a claustra, a astupa, a opri, a obtura, a bloca, a înfunda
• închis - încuiat, ferecat, zăvorât, înfundat, astupat, oprit, îngrădit, împrejmuit, izolat

Dex șezut

• șezut 1 Partea inferioară, dorsală a trunchiului omenesc, pe care se sprijină corpul în timpul șederii (1) dos (8), fund (1), popou, pardon, cur (1), moalele spetelor. 2 Pe ~e În poziția cuiva care este așezat. 3 Anus. 4 Partea posterioară a patrupedelor, corespunzătoare șezutului (1). 5 Parte a scaunului, a băncii pe care se stă. 6-9 Ședere (1-2, 5, 9). 10 Locuință. 11 (; urmat de determinări în G) Loc ocupat de ceva. 12 (; ; ) ~ul satului Vatra satului. 13 Șăzut de casă Teren destinat construirii unei case. 14 Focar (al unei boli, al unui eveniment ).
• ȘEZÚT, (II) șezuturi, I. Faptul de a ședea. II. 1. Partea inferioară, dorsală a trunchiului omenesc, pe care se sprijină corpul în tipul șederii; dos, fund. ♦ Anus. 2. Locuință, domiciliu. – ședea.
• ȘEZÚT, (II) șezuturi, I. Faptul de a ședea; ședere. II. 1. Partea inferioară, dorsală a trunchiului omenesc, pe care se sprijină corpul în timpul șederii; dos, fund. ♦ Anus. 2. Locuință, domiciliu. – ședea.
• ȘEZÚT, șezuturi, 1. Partea inferioară a corpului, pe care se sprijină omul atunci cînd stă jos; dos. Adam își suci șezutul. DUMITRIU, P. F. 7. Lovitura lui e ca a cornului de taur... Pe doi i-a despicat pînă-n șezut. DELAVRANCEA, O. II 155. ♦ Anus. Se introduce pe șezutul copilului nițel săpun de casă. ȘEZ. IV 22. 2. (Învechit) Locuință, domiciliu. Amîndoi cu șezutul și cu avutul în Focșani. ALECSANDRI, T. 400.
• ȘEZÚT ~uri n. 1) v. A ȘEDEA 2) Extremitatea dorsală a corpului pe care se șade; dos; fund. /v. a ședea

Sinonimul cuvântului șezut

Testează-te!