Dicționar de sinonime
Sinonime temeinic
Cuvântul „temeinic” are următoarele sinonime:
temeinic ( adjectiv )
- solid, trainic, fundamental
- profund, serios, adânc, chibzuit, important
Alte sinonime:
- fundamentat
- just
- convingător
- capital
- considerabil
- crucial
- decisiv
- esențial
- hotărâtor
- însemnat
- organic
- primordial
- puternic
- radical
- structural
- substanțial
- tare
- vital
- îndreptățit
- întemeiat
- justificat
- legitim
- logic
- motivat
- îndrituit
- binecuvântat
- cumpănit
- gândit
- judicios
- matur
- socotit
- drept
- concludent
- edificator
- elocvent
- grăitor
- ilustrativ
- pilduitor
- probant
- vorbitor
- înduplecător
- pătrunzător
- deosebit
- mare
- notabil
- prețios
- remarcabil
- valoros
- consistent
- stăruitor
- sănătos
- intens
Sinonime Apropiate
- profunzime - adâncime, adânc, seriozitate, temeinicie, importanță
- temeinicie - trăinicie, soliditate, tărie, solidaritate
- adânc - afund, profund, străfund, temeinic, esențial, puternic, lăuntric, intim
- trainic - solid, rezistent, durabil, viabil, persistent
- trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
- gravitate - importanță, seriozitate, primejdie, pericol, solemnitate, morgă, importanță, profunzime, adâncime
- însemnătate - semnificație, sens, conținut, importanță, valoare, pondere, preț, temeinicie
- judicios - chibzuit, gândit, cumpănit, rațional, serios, matur, înțelept, rezonabil, cuminte
- marțial - cazon, milităresc, grav, important, serios
- motivat - justificat, legitim, fundamental, îndreptățit, just, logic, temeinic
- aprofunda - a adânci
- chibzuit - cumpănit, cumpătat, moderat, echilibrat, măsurat, așezat, sobru, stăpânit, serios
- cumpănit - chibzuit, măsurat, echilibrat, rezonabil, cuminte, serios, așezat, potolit, calm
- cumpătat - chibzuit, așezat, echilibrat, măsurat, moderat, ponderat, socotit, cuminte, serios
- dens - compact, îndesat, vârtos, consistent, tare, solid, adânc, greu, de nepătruns
Dex temeinic
- temeinic, ~ă 1-2 , (Care este) rezistent solid, trainic (1), temeielnic (1). 3-4 , (Care este) serios temeielnic (2). 5 Care este substanțial consistent. 6 Puternic. 7 Care este neîndoielnic sigur. 8 Important. 9-10 , (Care este) fundamental (1). 11-12 , (Care este) chibzuit. 13-14 , (Care este) sârguincios stăruitor. 15 Amănunțit2 (2). 16 Priceput. 17 (Rar; somn) Adânc. 18 De-a binelea.
- TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -ce, (Adesea adverbial) Solid, serios; cu temeinicie. ♦ Adânc, profund, intens. – Temei + -nic.
- TEMÉINIC, -Ă, temeinici, -e, Cu temei, solid, serios. El avea cunoștințe temeinice de economie politică și-i plăcea să le dezvolte. CĂLINESCU, E. 201. Trec pe lîngă bordei, vorbind, Bălcescu și Mitică Filipescu, care păreau prinși într-o discuție temeinică. CAMIL PETRESCU, O. I 294. Aceasta e una din temeinicele pricini cari au dat lui Turgheniev atîta vază. GHEREA, ST. CR. II 211. ◊ (Adverbial) Apoi ploaia începe temeinic. BOGZA, C. O. 62. Dobîndirea culturii în școli trebuie să se realizeze temeinic. SADOVEANU, E. 47. Pe-acolo veacuri de liniște și de siguranță au îngăduit omului să-și lege temeinic viața lui și a urmașilor lui de aceeași vatră, de același colț de pămînt. VLAHUȚĂ, R. P. 16. ♦ Adînc, intens. Ana dormea somnul temeinic al tinereții. D. ZAMFIRESCU, R. 171. – Variantă: (învechit) temélnic, -ă (NEGRUZZI, S. II 156, RUSSO, S. 33)
Antonime temeinic
- Temeinic ≠ netemeinic
Sinonimul cuvântului temeinic