Dicționar de sinonime

Sinonime țărm

Cuvântul „țărm” are următoarele sinonime:

țărm ( substantiv )
  1. liman, litoral, mal, margine
  2. coastă, plaje
Alte sinonime:
  • pristaniște
  • vad
  • plajă
  • tărâm
  • meleag
  • limită
  • sfârșit
  • capăt


Sinonime Apropiate

  • liman - țărm, mal, margine, litoral, adăpost, refugiu, azil, port
  • flanc - latură, parte, coastă, margine, aripă
  • aripă - margine, latură, coastă, flanc, extremă, spetează, protecție
  • coastă - dungă, latură, parte, flanc, margine, aripă, pantă, povârniș, clină
  • dungă - linie, cută, încrețitură, muchie, margine, latură, coastă, fâșie, dâră
  • bord - țărm, margine, mal
  • periferie - mahala, suburbie, margine, cartier, circumferință, cerc
  • coborâș - pantă, coastă, povârniș, pripor
  • povârniș - pantă, coastă, deal
  • rană - coastă, șold
  • fard - dres, suliman, boială, machiaj
  • ghizd - colac, margine
  • graniță - frontieră, hotar, margine, limită, limită, demarcație, zăgaz, barieră
  • hotar - graniță, frontieră, hat, răzor, mejdină, margine, limită, capăt, regiune
  • infinit - nesfârșit, nelimitat, imens, nemăsurat, nețărmurit

Dex țărm

  • ȚĂRM, țărmuri, Fâșie de pământ de-a lungul unei ape mari; regiune de lângă o apă mare. ♦ Tărâm, ținut, meleag. – Din țărmur (, probabil < ).
  • ȚĂRM, țărmuri, 1. Fîșie îngustă de pămînt de-a lungul unei ape mari, mai ales de-a lungul unei mări ( mal); regiune de lîngă o apă (mai ales de lîngă o mare). Lîngă țărmul tristei mări M-am oprit pe-o stîncă. TOPÎRCEANU, B. 84. Dunărea, lărgită, taie o curbă în țărmul romînesc. VLAHUȚĂ, R. P. 7. La un semn, un țărm de altul, legînd vas de vas, se leagă. EMINESCU, O. I 144. ◊ Către nici un țărm al vieții n-am s-ajung să odihnesc. MACEDONSKI, O. I 95. 2. Ținut, tărîm. Lună, tu, stăpîn-a mării... Cîte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți! EMINESCU, O. I 130. Eu sînt în voia soartei un vecinic călător... Purtat printre popoare din țărmuri depărtate. ALECSANDRI, T. II 80. – și: țărmi (NECULUȚĂ, Ț. D. 31, MACEDONSKI, O. III 3). – Variante: țắrmur (GORJAN, H. I 41), țắrmure (SLAVICI, O. I 222, RUSSO, O. 105)
  • ȚĂRM ~uri n. 1) Fâșie de pământ de-a lungul unei ape mari; liman. ◊ ~ul mării litoral. 2) fig. Regiune alăturată unei astfel de fâșii. ~ul de nord. /Din țărmur înv.
  • țărm n. V. țărmure.


Sinonimul cuvântului țărm

Sinonimul cuvântului țărm


Testează-te!