Sinonime îmbrânca

Cuvântul „îmbrânca” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• ghionti - a îmbrânci, a buși
• împinge - a deplasa, a urni, a mișca, a muta, a înghesui, a îmbrânci, a înghionti, a buși, a îmbulzi
• împinsătură - brânci, îmbrâncitură
• înghionti - a îmbrânci
• penurie - sărăcie, lipsuri, mizerie, pauperitate
• privațiune - lipsă, sărăcie, mizerie
• relaxa - a se odihni, a se destinde, a se recrea, a slăbi, a reduce
• secătui - a epuiza, a istovi, a vlăgui, a sărăci, a seca
• zdruncina - a zgudui, a scutura, a zgâlțâi, a clătina, a șubrezi, a slăbi, a submina, a vătăma
• uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit
• uzură - degradare, eroziune, deteriorare, epuizare, oboseală, slăbire
• ghiont - brânci, îmbrânceală, bușeală
• goliciune - nuditate, golătate, sărăcie, lipsuri
• indigență - sărăcie, lipsă, mizerie
• îmbrânceală - brânci, ghiont, înghiontire

Dex îmbrânca

• îmbrânca îmbrânci
• ÎMBRÂNCÁ, îmbrấnc, I. (Rar) A cădea în brânci. – Din în- + brâncă.
• îmbrânci 1 A da brânci. 2 A împinge pe cineva cu putere. 3 A da afară. 4 A respinge brusc. 5 A merge greu, din cauza bătrâneții, slăbiciunii, sărăciei. 6 A ~ncat de tot A slăbit. 7 A sărăcit. 8 Umblă pe brânci.
• ÎMBRÂNCÍ, îmbrâncesc, IV. și A (se) împinge cu violență, a(-și) da brânci; a (se) ghionti, a (se) brânci1. – În + brâncă.
• BRÎNCÍ2 IV îmbrînci.
• ÎMBRÎNCÁ, îmbrî́nc, I. (Rar) A cădea în brînci. Lîngă Alioșa cellalt cazac îmbrîncă, lovit de moarte. SADOVEANU, O. VII 41.
• ÎMBRÎNCÍ, îmbrîncesc, IV. (Cu privire la persoane) A împinge cu violență, a respinge în mod brusc, a da brînci. Ducîndu-l pe poarta curții, mai mult mort decît viu, îl îmbrînciră în mulțime. NEGRUZZI, S. I 156. Toți o îmbrînciră zicîndu-i să iasă afară. ȘEZ. VI 175. Pe-Oprișanu-l apuca Și pe scări îl îmhrîncea. ALECSANDRI, P. P. 204. ◊ reciproc. Te-ai băgat cu el printre vînzătorii de ziare, care se îmbrînceau și se ghionteau. PAS, Z. I 166. Arnăuții se-mbrîncea, Pe Iordachi s-arunca. ALECSANDRI, P. P. 182. (Poetic) Valurile vin să se joace-n nisip, Îmbrîncindu-se unul pe altul. LESNEA, I. 38. – Variantă: brînci IV.
• BRÂNCÍ1, IV. îmbrânci.
• A ÎMBRÂNCÍ ~ésc tranz. (persoane) A împinge violent (cu mâinile). /în + brâncă
• A SE ÎMBRÂNCÍ mă ~ésc intranz. A face (concomitent) schimb de brânci (unul cu altul). /în + brâncă

Sinonimul cuvântului îmbrânca

Testează-te!