Dicționar de sinonime
Sinonime ghionti
Cuvântul „ghionti” are următoarele sinonime:
ghionti ( verb )
- a îmbrânci
- a buși
Alte sinonime:
- îmbrânci
- a [se] izbi
- a [se] îmboldi
- a [se] imbrânci
- a [se] împinge
- a [se] înghionti
- a [se] buși
- a [se] brânci
- a [se] înghioldi
- a [se] blendi
- a [se] blendisi
- a [se] dupăci
- a [se] popândi
- a împinge
- a da ghionți
- a atrage atenția
- a avertiza
- a semnala
Sinonime Apropiate
- împinge - a deplasa, a urni, a mișca, a muta, a înghesui, a îmbrânci, a înghionti, a buși, a îmbulzi
- înghionti - a îmbrânci
- sufoca - a înăbuși, a asfixia, a sugruma
- sufocant - înăbușitor, asfixiat, insuportabil, ucigător
- sugruma - a gâtui, a ștrangula, a sufoca, a înăbuși, a asfixia, a reprima, a anihila
- gâtui - a sugruma, a strangula, a jugula, a sugușa, a înăbuși, a sufoca, a reprima, a împiedica, a curma
- greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil
- irespirabil - sufocant, viciat, înăbușitor, greu
- îmbrânceală - brânci, ghiont, înghiontire
- împinsătură - brânci, îmbrâncitură
- înec - inundație, potop, revărsare, sufocare, înăbușire
- îneca - a (se) scufunda, a inunda, a potopi, a (se) asfixia, a sufoca, a înăbuși, a podidi, a sugruma
- burduși - a umple, a îngrămădi, a îndesa, a ticsi, a bate, a snopi, a stâlci, a buși, a se coji
- culca - a se întinde, a se așterne, a se lungi, a dărâma, a doborî, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a secera
- asfixia - a sufoca, a înăbuși, a îneca, a sugruma
Dex ghionti
- ghionti 1-2 A(-și) da ghionturi. 3 A se lovi de cineva. 4 A îmboldi.
- GHIONTÍ, ghiontesc, IV. și A (-și) da ghionți; a (se) îmbrânci. – Din ghiont.
- GHIONTÍ, ghiontesc, IV. A da (cuiva) un ghiont (spre a-l îmbrînci sau a-i atrage atenția); a înghionti. Slujitorul de pe capră ghionti de astă dată cu cotul pe stăpînul său. SADOVEANU, F. J. 150. Petre nu-l mai putu răbda, deci ghiontindu-l cît ce putu cu cotul: Păcătos nătîng! NEGRUZZI, S. I 84. ◊ Și rîsul și cîntecul de pe dîmb o împung în inimă și-o ghiontesc. CAMILAR, T. 153. ◊ reciproc. Ghiontitu-ne-am unul pe altul, chicotind înădușit. CREANGĂ, A. 128. – Variantă: ghiontui, ghiontuiesc (ISPIRESCU, U. 58), IV.
- A SE GHIONTÍ mă ~ésc intranz. A face concomitent schimb de ghionturi (cu cineva). /Din ghiont
- A GHIONTÍ ~ésc tranz. A lovi ușor cu cotul sau cu pumnul (pentru a semnaliza ceva); a îmboldi. /Din ghiont
- ghioldi ghionti
- ghiont 1 Lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul (pentru a-l îmbrânci, a- atrage atenția la ceva ) : brânci, ghiold. 2 Pumnul strâns cu care înghiontim pe cineva. 3 (; ; ) Sarmale.
- giont ghiont
- GHIONT, ghionți, Lovitură dată cuiva cu pumnul sau cu cotul (pentru a-l îmbrânci, a-i atrage atenția etc.); ghiold, brânci2. –