Dicționar de sinonime
Sinonime împilat
Cuvântul „împilat” are următoarele sinonime:
împilat ( substantiv )
- oprimat
împilat ( adjectiv )
- asuprit
- exploatat
- năpăstuit
- oprimat
- oropsit
- persecutat
- prigonit
- urgisit
- obidit
- obijduit
- apăsat
- despuiat
Sinonime Apropiate
- oprimat - asuprit, oropsit, năpăstuit, prigonit, împilat, urgisit, apăsat
- năpăstuit - asuprit, oropsit, persecutat, oprimat
- asupritor - opresor, prigonitor, împilator
- opresor - opresiv, asupritor, împilator, jecmănitor, persecutor
- exploatator - asupritor, presor
- sărac - nevoiaș, sărman, calic, oropsit, necăjit, strâmtorat, mizer, biet, nenorocit
- sclav - rob, subjugat, captiv, asuprit, subordonat
- sinistrat - calamitate, oropsit
- strâmtorat - stingherit, jenat, încurcat, apăsat, presat
- gol - dezbrăcat, despuiat, nud, dezgolit, golaș, deșert, sec, pustiu, necultivat
- greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil
- insuportabil - nesuferit, chinuitor, grozav, groaznic, apăsător
- nenorocit - nefericit, nenorocos, năpăstuit, sărman, mizer, nevoiaș, mișel, dezolat, trist
- nud - gol, despuiat, dezbrăcat, dezgolit
- opresiv - opresor, persecutor, asupritor
Dex împilat
- împilat2, ~ă a 1 Călcat în picioare. 2 A cărui dezvoltare s-a oprit prematur. 3 ( fân) Presat2. 4 (; cal) împiedicat prin legarea capului de unul dintre picioare, spre a nu fugi. 5 Apăsat2. 6 înduplecat2. 7 Făcut să se aplece spre pământ. 8 Împovărat peste măsură. 9 Asuprit2. 10 Biciuit2. 11 Disprețuit2.
- împilat1 1-4 Împilare (1-4). 5 Apăsare. 6 Înduplecare. 7-8 Împilare (7-8). 9 Asuprire. 10 Biciuire. 11 Dispreț.
- ÎMPILÁT, -Ă, împilați, -te, (Adesea substantivat) Asuprit, oprimat. – împila.
- ÎMPILÁT, -Ă, împilați, -te, Oprimat, asuprit. O dată cu răsturnarea totală a stărilor de lucruri de ieri, vine vremea și acestui muncitor împilat. SADOVEANU, E. 25. ◊ (Substantivat) Asupriții și împilații – atît de mulți la număr – ar fi pierdut, pierzîndu-l, un mare sprijin și apărător. NEGRUZZI, S. I 244. Cruzimile turcilor trecuseră peste măsură, în vreme ce covîrșirea strîmbătăților suferite sleiseră răbdarea împilaților și cereau o răzbunare strălucitoare. BĂLCESCU, O. II 41.
- impila împila
- impilat1 împilat1
- impilat2, ~ă împilat2
- împila 1 A călca în picioare. 2 A nu se mai dezvolta. 3 A presa fânul. 4 A împiedica un cal legându-i capul de un picior, spre a nu putea fugi. 5 A apăsa. 6 A îndupleca. 7 A face să se aplece spre pământ. 8 A împovăra peste măsură. 9 A asupri. 10 A biciui. 11 A disprețui.
- ÎMPILÁ, împilez, I. A asupri, a oprima. –