Sinonime împoncișa

Cuvântul „împoncișa” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• împotrivi - a se opune, a se contra, a rezista, a brava
• opoziție - împotrivire, adversitate, opunere, rezistență, contrast, antiteză, antinomie
• opune - a se împotrivi, a se încontra, a înfrunta, a fi contra, a ține piept
• răspăr - opoziție, împotrivire, răfuială, conflict
• recomanda - a indica, a preconiza, a prescrie, a propune, a se prezenta, a se arăta
• recomandare - propunere, prezentare, indicare, preconizare, aviz, sugestie, directivă
• sugestiona - a insufla, a inspira, a oferi, a propune (o soluție)
• intenționa - a plănui, a gândi, a proiecta, a-și propune
• încontra - a se opune, a contrazice
• îndârji - a se înverșuna, a se încăpățâna, a rezista, a se opune, a fi dârz, a înfrunta
• cerbicie - încăpățânare, împotrivire, tenacitate, dârzenie
• confrunta - a compara, a pune alături, a se înfrunta, a se ciocni, a se opune
• contrazice - a se opune, a dezminți, a infirma, a anula
• crâcneală - murmur, protest, cârtire, împotrivire
• confruntare - competiție, concurs, întrecere, conflict, înfruntare, opunere

Dex împoncișa

• împoncișa 1 A se împotrivi cuiva. 2 ( împonciși) A se contrazice. 3 A ajunge într-o situație conflictuală. 4 A amenința pe cineva cu arma. 5 A încrucișa armele. 6 A se uita urât la cineva. 7 A înfige un obiect ascuțit.
• ÎMPONCIȘÁ, împoncișez, I. 1. A veni în conflict cu cineva sau cu ceva, a fi în dezacord; a se contrazice. 2. A înfige un obiect ascuțit; a împlânta. – În + ponciș.
• ÎMPONCIȘÁ, împoncișez, I. (Învechit) 1. A veni în conflict (cu cineva sau ceva), a fi în dezacord; a se contrazice. Oarecare prejudecăți de boierie... de multe ori se împoncișau cu dreptele sale cugete și fapte. La TDRG. 2. (Cu privire la obiecte ascuțite) A înfige. Frații Buzești îi scăpară zilele , ucigînd la vreme pe turcul care își împoncișase sulița în pîntecele eroului. ODOBESCU, S. III 607.
• A SE ÎMPONCIȘÁ mă ~éz intranz. A veni în conflict cu cineva sau ceva; a fi în dezacord. /în + ponciș
• A ÎMPONCIȘÁ ~éz tranz. pop. (obiecte ascuțite la vârf) A face să intre (adânc) cu ascuțișul; a înfige; a împlânta. /în + ponciș
• împoncișà v. a întoarce (în direcțiunea opusă): un turc împoncișă sulița asupra lui BĂLC.
• împoncișéz v. tr. (d. ponciș). Întorc contra: a împoncișa ochiĭ, sulița asupra cuĭva. V. refl. Mă opun (Vechĭ). Mă uĭt ponciș: a te împoncișa la cineva. – Vechĭ și ponc-.
• ÎMPONCIȘÁ vb. v. împotrivi, opune.
• împoncișa ÎMPOTRIVI. OPUNE.

Sinonimul cuvântului împoncișa

Testează-te!