Dicționar de sinonime

Sinonime îndruma

Cuvântul „îndruma” are următoarele sinonime:

îndruma ( verb )
  • apuca
  • îndrepta
  • lua
  • merge
  • orienta
  • păși
  • pleca
  • porni
  • călăuzi
  • dirija
  • ghida
  • a călăuzi
  • a conduce
  • a dirija
  • a ghida
  • a îndrepta
  • a orienta
  • a tocmi
  • a povățui
  • a sfătui
  • a drege
  • a miji
  • a năstăvi
  • sfătui
  • pregăti
  • a [se] călăuzi
  • a [se] conduce
  • a [se] orienta
  • a [se] povățui
  • a regla
  • a duce
  • a dăscăli
  • a învăța
  • a consilia
  • a mângâia
  • a instrui
  • a pregăti


Sinonime Apropiate

  • dirija - a conduce, a călăuzi, a îndruma, a îndrepta, a orienta, a ghida, a povățui
  • călăuzi - a conduce, a ghida, a îndruma, a orienta, a povățui, a se lua după, a urma, a asculta de
  • povățui - a îndruma, a călăuzi, a sfătui, a consilia, a ghida
  • ghida - a călăuzi, a conduce, a orienta, a îndruma
  • apuca - a lua, a prinde, a înhăța, a înșfăca, a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge, a se orienta
  • conduce - a cârmui, a dirija, a domni, a guverna, a acompania, a însoți, a ghida, a călăuzi, a îndruma
  • duce - a purta, a căra, a transporta, a conduce, a călăuzi, a îndrepta, a ghida, a merge, a se mișca
  • sfătui - a îndruma, a povățui, a călăuzi, a se consfătui, a discuta, a conversa, a (se) consulta
  • sfătuitor - îndrumător, călăuzitor, povățuitor
  • guverna - a conduce, a cârmui, a dirigui, a administra, a chivernisi, a ocârmui, a orienta, a îndruma
  • comanda - a ordona, a porunci, a dispune, a rândui, a conduce, a povățui, a îndruma, a controla, a regia
  • dăscăli - a instrui, a învăța, a îndruma
  • dirigui - a dirija, a conduce, a îndruma
  • conducere - direcție, îndrumare, administrare, cârmuire, guvernare, ghidare, comandă, stăpânire
  • păstori - a ciobăni, a păcurări, a paște, a pășuna, a îndruma, a conduce, a cârmui

Dex îndruma

  • îndruma 1 A arăta cuiva drumul, îndreptându-l în direcția potrivită a călăuzi. 2 A se îndrepta spre o țintă. 3 A pleca la drum. 4 A călăuzi pe cineva într-un domeniu, în viață. 5 A sfătui.
  • ÎNDRUMÁ, îndrúm, I. 1. A arăta cuiva drumul, a îndrepta în direcția potrivită; a călăuzi. ♦ A se îndrepta spre o țintă, a pleca la drum, a porni. 2. A călăuzi pe cineva într-un domeniu, în viață. – În + drum.
  • ÎNDRUMÁ, îndrumez, I. 1. A arăta cuiva drumul, a îndrepta în direcția potrivită; a călăuzi. ♦ A se îndrepta spre o țintă, a pleca la drum, a porni. 2. A călăuzi pe cineva într-un domeniu, în viață. – În + drum.
  • ÎNDRUMÁ, îndrumez, I. 1. A pune (pe cineva) pe drumul bun, a îndrepta în direcția potrivită, a arăta calea de urmat; a călăuzi. Partidul Comunist Romîn, călăuzit în activitatea sa de teoria marxist-leninistă, și-a luat asupra sa sarcina să îndrumeze clasa muncitoare și întregul popor pe calea înfăptuirii unei societăți în care să dispară exploatarea omului de către om. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 10. Lenin l-a îndrumat și l-a ajutat pe Gorki în crearea operelor sale literare. STANCU, U.R.S.S. 25. M-au îndrumat la dumneata. RETEGANUL, P. V 65. 2. A se îndrepta spre o țintă, a pleca la drum, a porni. Acolo era frontul, către care se îndruma contingentul. SADOVEANU, M. C. 95. ◊ Ceilalți călăreți străini... se îndrumau pe căile negre ale întîmplării. SADOVEANU, N. P. 119. – și: îndrúm.


Antonime îndruma

  • A îndruma ≠ a dezorienta


Sinonimul cuvântului îndruma

Sinonimul cuvântului îndruma


Testează-te!