Dicționar de sinonime
Sinonime înrăi
Cuvântul „înrăi” are următoarele sinonime:
înrăi ( verb )
- a [se] îndrăci
- a [se] răi
- a [se] încâina
- agrava
- a [se] agrava
- a [se] înrăutăți
- a [se] prohorisi
Sinonime Apropiate
- înrăutăți - a se degrada, a se strica, a se agrava, a se înrăi, a se înăspri
- agrava - înrăutăți
- complica - a încurca, a agrava, a încâlci, a amesteca, a înrăutăți
- peren - trainic, durabil, vivace, persistent, etern
- perenitate - persistență, trăinicie, eternitate
- periculos - primejdios, riscant, amenințător, hazardat, nociv, rău, vătămător, contraindicat
- limbă - limbaj, vorbire, grai, exprimare, vorbă, știre, veste, informație, relație
- pilduitor - exemplar, elocvent, grăitor, ilustrativ
- pronunța - a rosti, a articula, a comunica, a grăi, a vorbi, a exprima
- sac - rucsac, traistă, raniță, geantă, valiză, sacoșă
- sălășlui - a se adăposti, a locui, a trăi, a se stabili
- scârțâi - a pârâi
- sector - zonă, parte, porțiune, raion, domeniu, branșă
- spune - a zice, a vorbi, a rosti, a se exprima, a grăi, a declara, a comunica, a relata, a povesti
- sufla - a respira, a expira, a adia, a trece, a bate (un curent), a șopti, a grăi, a spune (încet), a polei
Dex înrăi
- înrăi 1-4 (A face să devină sau) a deveni (mai) rău.
- ÎNRĂÍ, înrăiesc, IV. și A deveni sau a face să devină (mai) rău, (mai) răutăcios (mai) grav. – În + rău.
- ÎNRĂÍ, înrăiesc, IV. și A deveni sau a face să devină (mai) rău, (mai) răutăcios. – În + rău.
- ÎNRĂÍ, înrăiesc, IV. A deveni (mai) rău, a se înrăutăți, a se agrava; (despre ființe) a deveni răutăcios, plin de răutate. A cincea zi a început să se înrăiască. CAMIL PETRESCU, T. II 284. De va ști fata că el știe, mai rău se va înrăi. REBREANU, I. 24. Codrul Se-ndesește, Drumul Se-nrăiește. TEODORESCU, P. P. 497. ◊ (Cu privire la ființe) Urîtul înserărilor cu ploi monotone, nopțile lungi și necazurile îl înrăiau pe Gore. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 54.
- A SE ÎNRĂÍ mă ~iésc intranz. A deveni rău; a se umple de răutate; a se încâinoșa. /în + rău
- A ÎNRĂÍ ~iésc tranz. A face să se înrăiască. /în + rău
- înrăì v. a se face mai rău: drumul se înrăiește POP.
- înrăĭésc v. tr. (d. răŭ). Fac răŭ (crud): sărăcia l-a înrăit. V. refl. Mă fac răŭ. – Vechĭ mă reĭesc. V. exacerbez.
- înrăesc, -răiască 3 , -ăiam 1
- ÎNRĂÍ vb. 1. (pop.) a (se) îndrăci, (înv. și reg.) a (se) răi, (reg.) a (se) încâina. (X s-a ~ de tot.) 2. v. agrava.