Sinonime înrăutăți

Cuvântul „înrăutăți” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• impracticabil - defect, stricat, degradat, desfundat, rău
• înăspri - a se aspri, a se înrăutăți, a se deteriora
• agrava - înrăutăți
• cloci - a lenevi, a trândăvi, a plănui, a urzi, a coace, a se strica, a se altera, a se degrada, a se împuți
• complica - a încurca, a agrava, a încâlci, a amesteca, a înrăutăți
• corupe - a vicia, a strica, a deprava, a perverti, a degrada
• decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
• degrada - a strica, a distruge, a deteriora, a ruina, a altera, a declanșa, a degenera, a decădea, a dărăpăna
• deteriora - a strica, a avaria, a uza, a degrada
• pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
• părădui - a ruina, a nimici, a pierde, a degrada, a dărăpăna
• părăgini - a se dărăpăna, a se ruina, a se părădui, a se degrada
• părăginit - dărăpănat, ruinat, părăduit, degradat
• pierzanie - moarte, pieire, prăpăd, degradare, corupție, decădere
• rănced - alterat, stricat, descompus

Dex înrăutăți

• înrăutăți 1-4 A (se) face (mai) rău a (se) agrava.
• ÎNRĂUTĂȚÍ, înrăutățesc, IV. și A (se) face (mai) rău, a (se) agrava. – În + răutate.
• ÎNRĂUTĂȚÍ, înrăutățesc, IV. 1. A face ca ceva să devină mai rău, a agrava. Crizele periodice de supraproducție înrăutățesc și mai mult situația clasei muncitoare. LUPTA DE CLASĂ, 1950, 7-8, 102. ◊ Muncitorii englezi cer sporirea salariilor și pornesc la lupta grevistă pentru a obține această revendicare pentru că nivelul lor de trai se înrăutățește necontenit. SCÎNTEIA, 1953, 2857. 2. (Rar) A face să devină rău, a înrăi. Sălbătăci și înrăutăți... taurul... pînă într-atît, încît nu se mai putea apropia nimeni de dînsul. ISPIRESCU, U. 45. – Pronunțat: -ră-u-.
• A SE ÎNRĂUTĂȚÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre stări de lucruri, situații) A deveni mai rău, mai grav; a se complica; a se agrava; a se înăspri. /în + răutate
• A ÎNRĂUTĂȚÍ ~ésc tranz. A face să se înrăutățească; a complica; a agrava; a înăspri. /în + răutate
• înrăutățì v. a (se) face răutăcios.
• înrăutățésc v. tr. (d. răutate). Fac răŭ, răutăcĭos, malițios. Corup, stric: societatea amicilor luĭ l-a înrăutățit. – Vechĭ și răutățésc și răuțesc.
• ÎNRĂUTĂȚÍ vb. 1. (fig.) a se strica, (fam. fig.) a se zbârli. (Vremea s-a ~.) 2. v. agrava. 3. a (se) agrava, a (se) îngreuia. (Situația infractorului s-a ~.) 4. (fig.) a se deteriora, a (se) înăspri. (Relațiile dintre ei s-au ~.)

Antonime înrăutăți

• A (se) înrăutăți ≠ a (se) ameliora, a (se) îmbunătăți, a (se) remedia

Sinonimul cuvântului înrăutăți

Testează-te!