Dicționar de sinonime
Sinonime învestire
Cuvântul „învestire” are următoarele sinonime:
investire ( substantiv )
- plasament
- plasare
- învestire
învestire ( substantiv )
- înscăunare
- împuternicire
- întronare
- proclamare
- ungere
- învestitură
Sinonime Apropiate
- împuternicire - autorizație, delegație, mandat, procură, învestire
- slujbă - funcție, serviciu, post, îndeletnicire, plasament, sarcină, misiune, atribuție
- flux - val, năvală, revărsare, debit, curent, circulație, deplasare, mișcare (intensă), maree
- luxație - scrântitură, scrântire, dezarticulare, deplasare, dislocare
- mandat - împuternicire, delegație, procură, solie, dispoziție, ordin, instrucțiune
- marș - mers, deplasare, drum, parcurs, itinerar, afară!, ieși!, pleacă!, du-te!
- migrație - deplasare, migrare, călătorie
- călătorie - drum, voiaj, deplasare, umblet
- circulație - umblet, mișcare, deplasare, răspândire, uz, difuzare
- expediție - trimitere, expediere, călătorie, deplasare, campanie militară, război
- evoluție - dezvoltare, desfășurare, devenire, progres, înaintare, deplasare, mers, mișcare, transformare
- abatere - deviere, deplasare, anomalie, excepție, infracțiune, culpă, abuz, neregulă, vină
- așezare - aranjament, rânduială, alcătuire, dispunere, plasare, stabilire, ordonare, localitate, sat
- mers - mișcare, deplasare, umblet, înaintare, desfășurare, dezvoltare, evoluție, progres, curs
- mișcare - deplasare, plecare, mers, umblet, agitație, circulație, animație, forfotă, vânzoleală
Dex învestire
- învestire 1 Punere a cuiva în mod oficial în posesia unui drept. 2 împuternicire dată cuiva spre a exercita o autoritate 3 Confirmare într-o demnitate. 4 Prevedere a unui act public cu toate formele legale. 5 Alocare a unui fond într-o întreprindere. 6 Asediere.
- ÎNVESTÍRE, învestiri, Acțiunea de a învesti; împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept, o autoritate, o atribuție etc.; confirmare într-o demnitate. – învesti.
- ÎNVESTÍRE, învestiri, Acțiunea de a învesti; împuternicire dată cuiva spre a exercita un drept, o autoritate etc.; confirmare, întărire într-o demnitate.
- ÎNVESTÍRE Acțiunea de a învesti; împuternicire dată cuiva pentru exercitarea unui drept, a unei autorități etc.; confirmare într-o demnitate. .
- ÎNVESTÍRE acțiunea de a învesti. ◊ împuternicire dată cuiva pentru exercitarea unui drept, a unei autorități etc. ◊ confirmare într-o demnitate. (< învesti)
- investi2 învesti
- învesti 1 A pune pe cineva în mod oficial în posesia unui drept. 2 A conferi cuiva o demnitate. 3 ( acte publice) A prevedea cu toate formele legale. 4 A acorda cuiva învestitura (2). 5 A aloca un fond într-o întreprindere a investi. 6 A asedia.
- ÎNVESTÍ, învestesc, IV. A acorda cuiva în mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribuție. ♦ (În Evul Mediu) A da cuiva învestitura. – Din investir, investire.