Sinonime învrăjbi

Cuvântul „învrăjbi” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• stârni - a isca, a scorni, a zgândări, a agita, a hăitui, a provoca, a determina, a pricinui, a ațâța
• incita - a ațâța, a provoca, a întărâta, a instiga
• instiga - a ațâța, a incita, a întărâta, a provoca, a monta, a răzvrăti
• certa - a mustra, a dojeni, a muștrului, a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a se învrăjbi, a se gâlcevi, a se sfădi
• sedițios - instigator, provocator, ațâțător
• gâlcevi - a se certa, a disputa, a se învrăjbi
• năbădăios - supărăcios, iritabil, irascibil, țâfnos, arțăgos, capricios, certăreț, repezit, iute
• aprinde - a pune foc, a ațâța, a incendia, a izbucni, a dezlănțui, a provoca, a întărâta, a (se) înflăcăra, a (se) entuziasma
• asmuți - a ațâța, a întărâta, a zădărî, a instiga
• cauza - a pricinui, a determina, a produce, a provoca, a genera, a isca
• determina - a cauza, a provoca, a pricinui, a isca, a naște, a produce, a fixa, a preciza, a hotărî
• dezbinare - dezacord, separare, despărțire, discordie, dispută, divergență, ceartă, învrăjbire, conflict
• enerva - a indispune, a agasa, a irita, a înfuria, a supăra, a ațâța, a întărâta, a tracasa, a călca pe nervi
• excita - a provoca, a stimula, a ațâța, a activa, a întărâta
• zădări - a ațâța, a instiga, a incita, a provoca, a tulbura

Dex învrăjbi

• învrăjbi 1 A ajunge să fie în vrajbă, în dușmănie cu cineva a se învrăjmăși (4). 2 A semăna vrajbă, discordie, dușmănie a învrăjmăși (5). 3 A face pe altul dușman. 4-5 A (se) înfuria. 6 A speria. 7 A instiga la vrajbă.
• ÎNVRĂJBÍ, învrăjbesc, IV. 1. A intra în vrajbă cu cineva, a se dușmăni cu cineva, a se învrăjmăși. ♦ A semăna vrajbă, a face să se dușmănească, a învrăjmăși. 2. și A (se) înfuria, a (se) mânia, a (se) întărâta. – În + vrajbă.
• ÎNVRĂJBÍ, învrăjbesc, IV. 1. reciproc. A se afla în raporturi de dușmănie, a intra în vrajbă, a se certa, a se dușmăni. Era un bujor de flăcău... se-nvrăjbeau toate fetele din pricina lui. SP. POPESCU, M. G. 46. În urmă-i urlă a urei aiurare, Zîmbind, cînd, să-l sfîșie, cei răi se învrăjbesc. MACEDONSKI, O. I 109. Cum se pot învrăjbi oamenii din nimica toată! CREANGĂ, A. 60. ◊ Cititorul... simte în sine mintea învrăjbindu-se cu urechea. ODOBESCU, S. III 86. Cu a mea inimă amară Sufletu-mi s-au învrăjbit! ALECSANDRI, P. A. 38. ◊ Amoriul, vicleanul șerpe, prin Eva, iubita mea, Din brațe-i mă izgoniră și mă învrăjbi cu ea. CONACHI, P. 134. 2. A înfuria, a mînia, a supăra, a întărîta, a instiga la revoltă. Toate aceste gîndiri îmi înfierbîntau capul și-mi învrăjbeau inima. VLAHUȚĂ, O. A. 149. ◊ Într-acel loc... apele se-nvrăjbesc și se sfredelesc în adînci vîrtejuri. ODOBESCU, S. I 144.

Sinonimul cuvântului învrăjbi

Testează-te!