Sinonime ăla

Cuvântul „ăla” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
• păruială - bătaie, încăierare, ciomăgeală
• vârtej - bulboană, copcă, vâltoare, turbion, trombă, amețeală, vertij
• peregrina - a cutreiera, a colinda, a călători, a umbla, a hoinări
• pepinieră - crescătorie, școală
• perdaf - luciu, lustru, strălucire, săpuneală, dojana, mustrare, critică
• perdiție - dezmăț, destrăbălare, corupție
• periferie - mahala, suburbie, margine, cartier, circumferință, cerc
• cărbune - aur negru, mangal, tăciune, antrax, dalac, pustulă
• piroteală - picoteală, ațipire
• potriveală - concordanță, armonizare, congruență, potrivire, acord, corespondență, suprapunere, brodeală, coincidență
• povățui - a îndruma, a călăuzi, a sfătui, a consilia, a ghida
• preparator - pregătitor, prealabil, premergător, meditator, profesor, educator
• prepeliță - pitpalac
• presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment

Dex ăla

• ẮLA, ÁIA, ăia, alea, , ( și ) Acela, aceea. A venit ăla. Lucrul ăla. ◊ Altă aia = ciudățenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. – illum, illa.
• ẮLA, ÁIA, ăia, alea (În vorbirea puțin îngrijită și în texte cu colorit dialectal) Acela, aceea. Calul bun și mîndrele, Alea-mi mănîncă zilele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 15. ◊ De ce..., de aia... = cu cît..., cu atît... De ce joc, d-aia-aș juca. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 362. Altă aia = ciudățenie, monstru. Se minuna ca de altă aia. ISPIRESCU, U. 35. Toate alea = tot ce trebuie, toate cele. Puse toate alea la cale pentru drum. ISPIRESCU, L. 16. Cîte alea toate = fel de fel de lucruri. Îi toacă la ureche cîte alea toate. ◊ (Precedat de un «de» calificativ) Unde începu o ploaie d-alea de părea că toarnă cu găleata. ISPIRESCU, L. 28. ◊ (Substantivat, cu sens peiorativ) Un ăla = un oarecare. Un ăla... un prăpădit de amploiat. CARAGIALE, O. I. 44. Să-și mănînce ea tinerețile cu un ăla. CARAGIALE, O. I. 50. ◊ (Adjectival) Să-mi aduci pe muierea aia! NEGRUZZI, S. III 315. – Forme gramaticale: - ăluia, ăleia, - ălora. – Variantă: ăl, ăi (TEODORESCU, P. P. 330),
• ẮLA, ÁIA, ăia, alea, (În vorbirea puțin îngrijită) Acela, aceea. ◊ De ce..., de aia... = cu cât..., cu atât... Altă aia = ciudățenie, monstru. Toate alea = tot ce trebuie. Câte alea toate = fel de fel de lucruri. ◊ (Substantivat, ) Un ăla = un om oarecare, fără importanță. ◊ (Adjectival) Lucrul ăla. – illum, illa.
• ĂL ăla.

Sinonimul cuvântului ăla

Testează-te!