Dicționar de sinonime
Sinonime șerb
Cuvântul „șerb” are următoarele sinonime:
șerb ( substantiv )
- iobag
- serv
Alte sinonime:
- aservit
- rob
- sclav
- subjugat
- rumân
- vecin
- prost
Sinonime Apropiate
- șerbie - iobăgie, servitute, aservire
- clăcaș - iobag, șerb
- păstra - a conserva, a reține, a cruța, a menaja, a dura, a dăinui, a se menține, a persista, a exista
- percepe - a simți, a sesiza, a înțelege, a observa, a distinge, a remarca, a încasa, a strânge, a aduna (impozite)
- prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
- remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
- servantă - servitoare
- servitute - aservire, subjugare, robie, dependență
- sesiza - a observa, a constata, a înregistra, a pricepe, a înțelege, a intui, a prinde, a pătrunde, a arăta
- slugarnic - servil, lingușitor, conformist, obsecvios, supus
- slugă - servitor, rândaș, argat
- slugări - a sluji, a argăți, a servi
- slujbă - funcție, serviciu, post, îndeletnicire, plasament, sarcină, misiune, atribuție
- sluji - a servi, a ajuta, a lucra, a susține, a favoriza
- slujnică - servitoare, slugă, slujitoare
Dex șerb
- șerb, șearbă 1 Sclav. 2 Persoană aservită cuiva. 3 (; ; cu determinări ca „lui Dumnezeu”, „Domnului” ) Persoană cucernică. 4 Sunt ~ul dumneavoastră (sau al dumitale) Formulă de reverență sau de salut. 5 (În Evul Mediu) Țăran legat de pământul unui latifundiar, depinzând cu persoana și cu bunurile sale de acesta iobag.
- ȘERB, șerbi, 1. (În Evul Mediu) Țăran dependent de stăpânul feudal; iobag. 2. Sclav, rob. – servus.
- ȘERB, șerbi, 1. (În orânduirea feudală) Țăran legat de pământul moșierului, depinzând cu persoana și cu bunurile sale de acesta; iobag. 2. Sclav, rob. – servus.
- ȘERB, -Ă, șerbi, -e, și 1. (În orînduirea feudală) Țăran legat de pămîntul moșierului, depinzînd cu persoana și bunurile sale de acesta; iobag, vecin, rumîn. Nu o dată în trecut șerbii maghiari și romîni s-au unit în lupta împotriva grofilor. SCÎNTEIA, 1954, 2938. 2. (Învechit) Sclav, rob. Cărjile bisericești? dar ia, mă rog, pe acele tipărite mai nainte și în vremea mitropolitului Dositeu și vei găsi zicerile:... creștin,înger... șerb. NEGRUZZI, S. I 256.
- ȘERB ~i m. 1) (în epoca feudală) Țăran dependent de stăpânul feudal; iobag; serv. 2) (în orânduirea sclavagistă) Persoană aflată în dependență absolută față de un stăpân; rob; sclav; serv. /<lat. servus, serva