Sinonime țigănie

Cuvântul „țigănie” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• hărmălaie - larmă, gălăgie, zgomot, zarvă, tărăboi, tămbălău, vuiet, balamuc, tam-tam
• gălăgie - tărăboi, balamuc, larmă, zgomot, zarvă, hărmălaie, vacarm
• zarvă - gălăgie, hărmălaie, larmă, zgomot, scandal, ceartă, conflict
• zgomot - gălăgie, larmă, vacarm, tumult, vâlvă, senzație, răsunet
• vacarm - hărmălaie, larmă, balamuc, zgomot
• balamuc - ospiciu, casă de nebuni, tărăboi, zgomot, gălăgie, larmă
• larmă - gălăgie, zgomot, hărmălaie
• zgomotos - gălăgios, tumultuos, turbulent, agitat
• gălăgios - zgomotos, scandalagiu, certăreț, limbut
• bruiaj - perturbare, tulburare, larmă, zgomot
• clocot - fierbere, clocotire, fiertură, agitație, tumult, zbucium, freamăt, tălăzuire, vuiet
• dăndănaie - tărăboi, scandal
• pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
• periferie - mahala, suburbie, margine, cartier, circumferință, cerc
• tiran - satrap, despot, dictator

Dex țigănie

• ȚIGĂNÍE, (2, 3) țigănii, 1. Totalitatea țiganilor care trăiesc în aceeași colectivitate; mulțime de țigani, țigănime. 2. Așezare, parte a unei localități locuită de țigani. 3. Faptă, comportare urâtă; târguială excesivă. ♦ Gălăgie, hărmălaie, scandal. – Țigan + -ie.
• ȚIGĂNÍE, țigănii, 1. Totalitatea țiganilor care locuiesc la un loc; țigănime; cartier într-o localitate în care locuiesc țigani. 2. Faptă, manieră condamnabilă. 3. Gălăgie, hărmălaie, scandal. – Țigan + -ie.
• ȚIGĂNÍE, țigănii, 1. Totalitatea țiganilor care locuiesc la un loc; cartier, parte a unei localități locuită de țigani. Trei ceterași, cei mai buni din toată țigănia, se furișează printre bordeie. AGÎRBICEANU, S. P. 65. Curtea era... cu trupuri de clădiri multe, pentru a putea sălășlui toată liota și țigănia. M. I. CARAGIALE, C. 22. Noi și-a noastră țigănie Ne-om lăsa de-a ta popie. MARIAN, S. 310. 2. (Ieșit din uz) Faptă, manieră urîtă. Nu scrie la dînsa așa țigănie. DELAVRANCEA, S. 10.
• ȚIGĂNÍE ~i f. 1) Mahala locuită de țigani. 2) fig. Gălăgie mare. 3) peior. Comportare care denotă lipsă de politețe, de tact. 4) v. ȚIGĂNIME. /țigan + suf. ~ie
• țigănie f. 1. cartierul țiganilor; 2. firea țiganilor; 3. fig. sgârcenie cumplită.
• țigăníe f. Cartier de Țiganĭ. Fig. Caracter de Țigan, de om ordinar, zgîrcit, murdar, care fură și jură, înjură și neguțează mult pentru un lucru orĭ-cît de ĭeftin ar fi.

Sinonimul cuvântului țigănie

Testează-te!